Clubul Olimpic Braşov sărbătoreşte un sfert de veac de existenţă

Ideea spiritului olimpic a pornit de la fondatorul olimpismului modern, Pierre Fredy, baron de Coubertin, curent care a prins rădăcini şi pe meleagurile braşovene. Personalităţi marcante ale sportului şi-au conturat un simbol sub cele cinci cercuri olimpice. Olimpism înseamnă mişcare, sănătate, fără discriminare, puritate, nobleţe, perceptul latin „Citius, Altius, Fortius”, aspect reflectat în Jocurile Olimpice moderne încă de la prima ediţie din 1896.

Braşovul pe baricadele Olimpismului modern
Braşovul a fost dintotdeauna pe baricadele olimpismului, un puternic centru sportiv care a adunat sub faldurile drapelului olimpic nume de vază în arealul sportului din Carpaţi, personalităţii marcante precum antrenorul emerit şi pedagog de renume internaţional Dumitru Popescu Colibaşi, Tata-Pik cum bine este cunoscut, publicistul campion balcanic, Virgil Ludu, preşedinţi ai unor cluburi de mare performanţă precum Theodor Verdeş, Petre Dumitrescu, ziarişti de prestigiu Ion Matei, Alexandru Dincă, campionul mondial universitar la schi Mihai Bâră şi lista ar putea continua pentru a-i putea cuprinde pe toţi corifeii olimpismului modern.

O Agora a spiritului olimpismului
S-a simţit nevoia unei Agora a spiritului Olimpic. Nume ilustre ale sportului braşovean se adunau încă de prin anii ’70-’80 la cabinetele tehnice ale celor două cluburi Steagul Roşu şi Tractorul şi dezbăteau cu mult patos ideile lui Pierre de Coubertine, dar nu era suficient, Pik Colibaşi amintea adeseori, „ce grozav ar fi să avem şi noi o Agora a Olimpismului, un loc al nostru unde să ne confruntăm opiniile, cum se face pe alte meleaguri fără nici o oprelişte”. Şi iată că în urmă cu un sfert de veac, aceste idei au putut să fie puse în practică, după căderea regimului totalitar. Pe 9 mai 1990, în cadrul unei constituante s-au pus bazele primului Club Olimpic din Braşov, club unicat în arealul sportului românesc pentru ca pe 12 iunie, Judecătoria Braşov să hotărască dobândirea personalităţii juridice. Visul devenise realitate şi s-a trecut la treabă. Numărul adepţilor a crescut permanent. Alături de corifeii enumeraţi au aderat la club nume de prestigiu ai sportului olimpic braşovean: medicul Laurean Taus, Adrian Furnică, campionul european la volei, Gheorghe Ferariu, Eduard Derszi, Aristide Stavros, Andrei Demeter, Florin Tampa, Gheorghe Marcu, Aurel Voina, Romică Roşovan, Radu Frunteş, Adrian Simionescu, Viorel Raicu şi numărul acestora a crescut an de an. Unii au evoluat ca sportivi la Jocurile Olimpice, alţii au fost în Peloponezul Grec. S-au organizat expoziţii de filatelie Olimpică, iar Asociaţia de Filatelie Sport-Olimpic s-a alăturat clubului. Comitetul Olimpic Român a preluat exemplul braşovean şi a organizat la nivel central Academia Olimpică Română al cărui preşedinte a fost braşoveanul Ion Matei.

Muzeul Sportului Transilvănean
Un vechi deziderat a fost pus în practică de Clubul Olimpic prin reorganizarea Muzeului Sportului Transilvănean, unicat la nivelul ţări. Piese de o valoare inestimabilă au fost scoase la lumină, de la patinele de os la cele moderne, schiuri din lemn de frasin, biciclete din primele generaţii, cupe, medalii cucerite de valoroşi sportivi transilvăneni. Din păcate, toate aceste nestemate au fost puse din nou la obroc, odată cu renovarea bazei sportive Olimpia. Până când nu se ştie, cert este faptul că încă se aşteaptă redarea lor marelui public.

Sărbătoarea olimpicilor, astăzi la Casa Armatei
La aniversarea celor 25 de ani de existenţă Clubul Olimpic a sunat adunarea pentru a aniversa unicatul din Olimpismul braşovean. Sunt aşteptaţi peste 150 de olimpici, de iubitori ai sportului de la ora 11:30, la Casa Armatei. Vor aniversa sportivi medaliaţi sau participanţi la Jocurile Olimpice sfertul de veac de existenţă.
 

Foto: Sportivi care de-a lungul timpului au dus faima Braşovului şi a României în lume!