CNAS: Să intre şi privatul pe programele naţionale. Avertismentul bolnavilor de cancer: pacientul şi timpul dispar din calculele şefilor de la sănătate

Un proiect de lege pus în transparenţă pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate va introduce un nou mecanism prin care să stabilească dacă spitalele şi clinicile private pot participa la programele naţionale de sănătate finanţate din fonduri publice. Concret, dacă spitalele publice nu reuşesc să trateze toţi bolnavii care au nevoie de servicii medicale într-un anumit program, atunci şi furnizorii privaţi ar putea primi contracte pentru a prelua o parte dintre aceşti pacienţi. Dacă însă autorităţile constată că sistemul public îi poate trata pe toţi, accesul privaţilor la program va fi blocat.  
Mai mult, decizia ar urma să nu mai fie luată pe baza unor evaluări generale, ci în urma unui calcul care estimează câţi pacienţi au nevoie de tratament şi câţi pot fi trataţi efectiv de unităţile publice. Documentul vizează programe precum oncologia, diabetul, bolile cardiovasculare, transplantul, PET CT-ul, bolile rare sau endometrioza. Pe scurt, efectul asupra pacienţilor va depinde de datele raportate de spitalele publice şi de modul în care va fi calculată capacitatea reală de tratament din fiecare judeţ.  

FABC: „nu măsoară accesul real la tratament”
De cealaltă parte, Federaţia Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (FABC) avertizează că acest lucru va avea repercusiuni grave asupra bolnavilor de cancer. „E = P(%) x Pop + ΣBi − Be − min(NBE, NBD - cam aşa arată, pentru CNAS, grija faţă de pacient, obligaţia sistemului public de sănătate de a asigura acces la tratament şi responsabilitatea faţă de oamenii care depind de programele naţionale de sănătate”, începe FABC, care aminteşte că proiectul nu are un studiu de impact sau „o analiză care să arate câţi pacienţi vor fi afectaţi, în ce judeţe vor apărea probleme de acces, ce efecte vor exista asupra timpilor de aşteptare, asupra continuităţii tratamentului sau asupra şanselor de supravieţuire ale pacienţilor cu boli grave”.
„Din nou, asistăm la o decizie făcută pe genunchi şi aruncată în spaţiul public înainte ca autorităţile să demonstreze că au înţeles şi evaluat consecinţele reale ale propriei propuneri. O schimbare majoră de politică publică este prezentată drept un simplu exerciţiu tehnic, deşi efectele sale pot fi resimţite direct de mii de pacienţi. Pentru Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, problema nu este formula matematică. Problema este ceea ce formula nu măsoară. Nu măsoară timpul de aşteptare. Nu măsoară listele de aşteptare. Nu măsoară pacienţii care sunt amânaţi, redirecţionaţi sau abandonează tratamentul. Nu măsoară impactul întârzierii diagnosticului şi tratamentului. Nu măsoară continuitatea îngrijirii. Nu măsoară rezultatele clinice. Pe scurt, nu măsoară accesul real la tratament. În schimb, CNAS propune ca accesul pacienţilor la întreaga capacitate medicală disponibilă în România să fie decis pe baza unor estimări statistice şi a capacităţii declarate de furnizorii publici. Cu alte cuvinte, pacientul real dispare din ecuaţie şi este înlocuit cu un pacient statistic”, au mai subliniat reprezentanţii FABC. 
Pentru un pacient oncologic, diferenţa dintre tratamentul disponibil astăzi şi tratamentul disponibil peste trei luni poate însemna progresia bolii, pierderea unei opţiuni terapeutice sau chiar pierderea şansei la viaţă. Pentru un pacient cu boală neurologică, poate însemna dizabilitate ireversibilă. Pentru un pacient cardiovascular, poate însemna infarct sau accident vascular cerebral – exemplifică FABC. „Cu toate acestea, timpul nu apare nicăieri în formula CNAS”. 

Cerere de retragere a proiectului
Potrivit aceleiaşi surse, realitatea este că în România, sistemul medical românesc funcţionează prin contribuţia simultană a furnizorilor publici şi privaţi. 
„Cu această măsură legislativă, CNAS încalcă dreptul pacientului de a-şi alege furnizorul de servicii medicale şi medicul curant, şi mai încalcă principiul «banul urmăreşte pacientul». Un sistem de sănătate performant nu este cel care demonstrează pe hârtie că are capacitate. Este cel care demonstrează, în fiecare zi, că pacienţii primesc tratamentul de care au nevoie, atunci când au nevoie de el”, au mai spus reprezentanţii FABC, care solicită CNAS să retragă proiectul, să fie făcut un studiu de impact real sau, în caz contrar, vor apela la instanţele interne şi europene.