Codul lui Dracula

Unde ești, tu, Țepeș doamne, să vezi ce au făcut istoricii din tine… Asta pare să spună afirmațiile unei brașovence care crede că deține adevăratele cunoștințe despre viața domnitorului Vlad Țepeș. Bertha Diana Krauser susține că a descifrat „scamatoriile lingvistice” sub care și-a încriptat Țepeș toate documentele scrise de el și că va lansa un dicționar toponimic, cheia decriptării „Codului lui Dracula”. Cartea pe care dorește să o scrie brașoveanca ar crea pentru istoria românilor un șoc la fel de puternic ca cel al romanului „Codul lui Da Vinci ” pentru Biserica Ortodoxă și întreaga creștinătate. Singura diferență este că Krauser fabulează mai mult decât Dan Brown… Brașoveanca are o fixație pentru această personalitate istorică. Ea îl vede pe Țepeș pe toate zidurile din Brașov, pornind de la inscripțiile mâzgâlite cu grafitti și până la picturile religioase care-l reprezintă pe Sfântul Ilie și carul de foc. Mai mult, brașoveanca crede că pe căciula lui Vlad Țepeș stă desenată o farfurie zburătoare, un OZN. Înțelegând imaginația „Science-Fiction” a femeii, istoricii brașoveni se mulțumesc să spună că afimațiile ei contravin adevărului istoric și nu pot fi probate… Regele nu a murit. Trăiască regele! Totul pornește de la moartea domnitorului, survenită în 1476, în urma unui complot pus la cale de către boieri. Țepeș se afla atunci la cea de a treia domnie. După ce s-a înfundat în Arhivele Statului de la Brașov, Diana Krauser a descoperit câteva scrisori datate „post-mortem”, pe care le consideră scrise de mâna lui Dracula. „Am descoperit o scrisoare în care domnitorul le transmitea conducătorilor Coronei să sărbătorească victoria și să se facă în cinstea lui un concert la orgă. Este primul document în care apare menționat pentru prima dată cuvântul orgă. Un alt document apare datat la 1840 și este semnat de Vlad Kaluger zis Czipelex. Scrisorile se găsesc la Arhivele Române din Brașov, pentru cei care nu mă cred și vor să le vadă. Complotul nu a fost menționat nicăieri în documente. Sunt niște invenții ale istoricilor”, spune brașoveanca, explicând cum numele de Vlad Kaluger reprezintă o identitate codată a domnitorului, pe care ea a reușit să o decodeze. De la Arhive la Biserica Neagră Krauser spune că Vlad Dracole – scriere „autorizată” ca fiind corectă, în opinia ei, a locuit la Brașov până la adânci bătrâneți, timp în care a scris mai multe cărți, a editat un atlas al lumii în 1840, a scris prima lucrare astronomică între 1840 și 1500, în care a prezentat hărțile lumii, precum și primul zodiac al lumii, în același interval de timp. Brașoveanca mai spune că și Biserica Neagră - monument gotic de cult religios, unic în Europa de Est - a fost construită bineînțeles de puternicul comandant de oști. „Nu vedeți, pe clădire se observă forme de inimă tăiate după însemnele lui. Probabil că el a fost cel care a inventat și semnul inimii”, ne-a explicat brașoveanca, punându-și la încercare imaginația, în direct la fața locului… Număra nasturii de la statuie Am asistat la redescoperirea istoriei, sau reinventarea ei, direct pe teren, la locul faptei. Chemați pentru a ne descifra misterele lui Dracula, am descoperit-o pe Diana Krauser în fața statuii lui Johannes Honterus, așezată la umbra Bisericii Negre. Bolborosea ceva printre dinți, ca o rugă sau un monolog adresat uriașului de pe soclu. Apoi, ne-a rugat să-l privim atent și ne-a spus un secret. „Johannes Honterus nu există. Nu a existat niciodată”, ne-a spus femeia pe un ton grav, de parcă ar fi rezolvat misterul morții lui J.F. Kenedy. „Statuia îl reprezintă de fapt pe Vlad Dracole. Nu vedeți, înălțimea și înfățișarea este aceeași, după cum îl descriau cronicarii. Știți cum am descoperit? După bumbii aceia, pe care un cărturar ca Honterus nu avea cum să-i poarte la haină. Nu oricine se îmbrăca așa în acele vremuri. De fapt, am descoperit că acei opt bumbi vin de la taxele pe care le plăteau domnitorii către Roma, deci înseamnă că Vlad Dracole era omul Romei în teritoriu”, ne-a explicat femeia. Am ciulit urechile pentru că ceea ce spunea era incredibil. În 5 minute, femeia l-a ras pe Honterus de pe fața pământului și din cărțile de istorie. Pentru a ne convinge, ne-a explicat cum stă treaba. „De fapt, Honterus și Țepeș sunt una și aceeași persoană. Țepeș se ascundea sub mai multe identități. Astfel, Țepeș a fost un erudit care a scris prima lucrare astronomică din lume, primul zodiac al lumii și atlasul lumii. El a fost cel care a scris și cartea vieții. De fapt, cuvântul Dacia l-a inventat tot el. Apare pentru prima dată înscris în această carte, care poartă semnătura lui Ion Honteri, căci așa se semna”, ne-a mai spus cea care a spart codul lui Dracula, pardon Dracole. Țepeș și-a însemnat casa după zodii Încă nedezmeticiți, Diana Krauser ne-a tras pe străduța de lângă liceul care-i moștenește numele identității ascunse a lui Vlad Țepeș. „Știți în ce zodie s-a născut domnitorul? Ei bine, el a fost scorpion” ne-a spus femeia, conducându-ne până pe strada Nicolae Bălcescu. Acolo s-a oprit în fața unei clădiri, al cărei parter este ocupat de un bar. Și-a ridicat privirea mai sus de bar și ne-a arătat desenele în relief, reprezentând un inorog și sub el, un scorpion. „Vedeți scorpionul? Așa mi-am dat eu seama că aici a locuit Dracole. Scorpionul este un însemn al lui, pe care îl folosea des. Aici și-a scris cărțile în care se semna Ion Honteri. Honteri vine de la Noteri, adică notarul cel care elabora actele orașului. El era uricariul orașului”, ne-a spus femeia. Apoi, ne-a arătat mormântul domnitorului, căci acesta nu se află la Mânăstirea Snagov, ci la Brașov, într-o troiță – consideră Diana Krauser. „Am descoperit pe crucea de la acea troiță inscripția Timanus, care se desprinde din Timentus Palus. Timanu reprezintă de fapt numele Tâmpei, iar Palus vine de la Palus, care însemna țeapă, și de aici Țepeș”, ne-a spus Diana Krauser. A ajuns la mormânt după ce a aflat de la bunica ei că neamul lor s-a îngrijit de acea troiță. Cum să spargi codul voievodului Krauser ne-a arătat cum a descifrat ea toate mărturiile lăsate de Vlad Țepeș. Spre exemplu „Daciae”, adică denumirea dată de Țepeș Daciei. Astfel, pe un niște foi ne-a arătat cum a înșirat decodările: Daciae provine de la ACI CAD, CADi vine de la Kadzi- KLI – KOLI –AKLV – LVKA. Țineți minte acest „cuvânt” LVKA. Apoi, CADI citit în stilul „Krauser” de la coadă la cap, iese DIAK. Memorați-l și pe acesta. Apoi, VLADACVL – adică Vlad Dracul – se decodează în LVCADZALV. DACVL se traduce apoi în DACIA, și așa RADACWL vine de la LWCA DZAR , iar DACV vine de la poruncă. Dacă nu v-ați pierdut până acum, atunci aflați că RADACWL este strămoșul cuvântului RADACINA, care apare în stema Brașovului. Krauser susține că voievodul se ținea de scamatorii lingvistice, astfel că nu este de mirare cum literele apar și dispar, se întorc și se desfac după o ordine neștiută decât de ea. Și așa, din scamatorie în scamatorie, Țepeș a mai inventat și unele litere care astăzi apar în alfabetul obișnuit. Litera „K”, care s-a format din combinația literelor „I” și „V” - inițialele de la Ion și Vlad, numele domnitorului – după „cercetările” brașovencei. O altă literă este „ö”, care provine de la cuvintele din limba maghiară „bokor”, „bukur” – în traducere, „rădăcină”. Apoi mai există „Ð”, un „D” cu cruce și codiță de drac, simbolul Ordinului Dragonului, de la „d” care în germană se pronunța „t”. Pentru ultima literă inventată de Țepeș – versiunea krauseriană – ar trebui să ne mulțumească englezii și nemții aproape de fiecare dată când deschid gura. Este vorba de litera „W” – care a apărut pentru prima dată în cărțile lui Țepeș, sau a lui Honterus, cine mai știe… „W” vine de la „Vladvaivoda”, care la rândul lui provine din „waivod” sau „voevoda” – titlul militar suprem, lăsat zestre din antologia scandinavă, unde apare ca „Wodan”. De la OZN-uri la Sfântul Ilie Pentru brașoveancă, Dracula este omniprezent, întrucât mai toate inscripțiile vechi reprezintă urme codate ale lui. Șocantă sau amuzantă, depinde cât de serios o luați în seamă, este „descifrarea” unui motiv probabil floral care apare pe căciula purtată de voievod. Întors cu capul în jos, motivul aduce a meduză, însă pentru Diana Krauser ea este „prima însemnare medievală a unei farfurii zburătoare” („the first medieval plotting of a flying saucer”, după cum s-a exprimat în engleză, în una dintre lucrările ei). Dacă Țepeș a inventat alfabetul, a mai fost astrolog și geograf, lingvist anagramist, vă dați seama că probabil era ajutat de o forță extraterestră să le facă pe toate. Dar asta nu e tot. De fiecare dată când priviți icoana reprezentându-l pe Sfântul Ilie într-un car de foc, să știți că tot despre Vodă este vorba. Conform spuselor lui Krauser, în picturile originale, „Sfântul purta un veston roșu, culoarea preferată a domnitorului, care lansat o adevărată modă în acele timpuri cu vestimentația sa, de un roșu aprins. Îngerii de lângă el sunt cele două surori ale lui, Margareta și Ana”. „Dacă ar fi fost veridic, toți istoricii ar fi contactat-o” Istoricii brașoveni spun că au luat contact cu femeia și cu teoriile ei. Conform declarațiilor lor, Codul lui Dracul nu are cum să stea în picioare. „A venit odată la noi, să ne spună că sub casa ei se află urmele unei așezări dacice și acolo se află misterele lumii. Aprecierile pe care le face ea nu sunt verificate și nu pot fi verificate. Domnitorul a murit în 1476. Documentele au fost cercetate de mari istorici. Este indiscutabil că moartea lui s-a produs printr-un complot. Cât despre Biserica Neagră, există documente irefutabile care-i plasează începutul cu un secol înaintea nașterii lui Țepeș. Dacă afirmațiile ei ar fi fost verosimile, toți istoricii ar fi contactat-o, am fi mers noi la ea să cercetăm documentele”, a spus Stelian Coșuleț, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov. Lucrare de doctorat Diana Krauser a fost profesoară de istorie și se consideră istoric. Acum face cercetările necesare pentru lucrarea de doctorat, care va avea ca temă bineînțeles, viața lui Vlad Țepeș. Ne-a mărturisit că dorește să scrie o carte tot pe acest subiect, iar apoi să publice un dicționar toponimic, care să cuprindă cuvintele descifrate de ea. Mai are în proiect un pliant turistic pe tema Dracula. Deocamdată își culege informațiile pentru carte și spune că întâmpină dificultăți în obținerea lor de la Arhivele Române. Dacă va fi când publicată, cartea brașovencei ar putea să fie la fel de controversată ca romanul „Codul lui Da Vinci”, deși Krauser nu o aibă succesul lui Dan Brown.