Consiliul Judeţean Braşov vrea să scape de plata exproprierilor pentru regularizarea Besălcinului

Chiar dacă au fost anunţate de multă vreme, lucrările de regularizare a pârâului Besălcin (un curs de apă care este mai mult secat şi seamănă mai degrabă cu un şanţ de irigaţii), care traversează terenul pe care se realizează Aeroportul de la Braşov a rămas în faza de proiect. Acum, pentru a reduce costurile aferente proiectului aeroportului administraţia judeţeană ia în calcul chiar modificarea documentaţiei aferente regularizării pârâului.
În acest scop, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, care este şi coordonatorul echipei de implementare a proiectului aeroportului, lunea viitoare va avea o întâlnire cu reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov şi cu cei ai Administraţiei Bazinale Olt. „Noi vrem ca noul traseu al pârâului să fie la limita de proprietate a aeroportului. Dacă cei de la Apele Române vor fi de acord cu această propunere, Consiliul Judeţean nu va mai trebui să plătească aproximativ patru milioane de lei pentru exproprieri. De asemenea, vom susţine această soluţie tehnică şi pentru că astfel rezolvăm şi problema captării apelor pluviale”, a explicat Gabor. El a mai spus că lucrările vor fi finanţate de Ministerul Mediului, valoarea investiţiei fiind estimată la 12 milioane de lei.

Studiul de fezabilitate, gata săptămâna viitoare
Adrian Gabor a mai spus că de peste o săptămână va fi gata reactualizarea  Studiului de fezabilitate aferent lucrărilor ce urmează a fi efectuate la aeroport. „Documentul se referă la toate edificiile ce vor fi construite pe aeroport printre care  terminalul, zona de sosiri şi plecări sau staţiile electrice”, a explicat acesta.
De asemenea, reprezentantul CJ a mai anunţat că în scurt timp va fi lansată procedura de cerere de oferte în vederea elaborării auditului financiar privind lucrările realizate la aeroport şi stabilirea sumelor necesare  finalizării investiţiei. În baza acestui document, Primăria Braşov şi Consiliul Judeţean vor stabili ce sume vor aloca pentru finanţarea etapelor ulterioare ale proiectului.

Situaţia celor 200 de hectare s-ar putea rezolva în două luni
Consilierul judeţean Mihail Veştea (PNL), care a primit sarcina de a se ocupa de relaţia cu Bucureştiul în ceea de priveşte rezolvarea situaţiei juridice a terenului pe care se construieşte aeroportul va merge astăzi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), pentru a discuta despre forma finală a actului normativ. „Cei de la MDRAP au discutat cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cu cei de la Justiţie, pentru a promova un act normativ comun. Va trebui să vedem care este soluţia optimă, respectiv Hotărâre de Guvern, lege sau Ordonanţă de Urgenţa”, a declarat Veştea.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Claudiu Coman susţine că pentru a putea fi emis acest act normativ, în primul rând este necesară revizuirea studiului de fezabilitate aferent investiţiei, după care va fi nevoie de refacerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ). El estimează că problemele birocratice ar putea fi rezolvate în aproximativ două luni şi a subliniat faptul că lucrările vor putea fi reluate abia după ce situaţia juridică a terenurilor va fi clarificată.

Care este problema anexei „Legii aeroportului”
Terenul, cu o suprafaţă de 200 de hectare a fost predat iniţial către administraţia judeţeană de către Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr în 2009 (printr-o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă din 2007), condiţia fiind ca lucrările să fie terminate în cinci ani. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, în 16 iunie 2014 Consiliul Judeţean l-a „pierdut”, după ce a reuşit să realizeze doar pista de aterizare-decolare. Anul trecut a fost aprobată o nouă lege privind transferul terenului, însă aceasta nu a putut fi aplicată, pentru că datele cadastrale din anexe nu corespundeau cu situaţia reală din teren, motiv pentru care, de câteva luni se caută soluţii pentru rectificarea acestei erori.
Actul normativ iniţial, ordonanţa din 2007, oferea posibilitatea trecerii suprafeţelor de teren din domeniul public în cel privat al judeţului, motiv pentru care în luna martie a anului 2009, a fost aprobată o hotărâre de Consiliu Judeţean prin care se realizau schimburi de terenuri cu IAR Ghimbav şi cu o persoană privată. Atunci, în domeniul privat al judeţului au fost trecute 71 de hectare de teren, însă obiectul schimburilor l-a constituit o suprafaţă de aproximativ 12 hectare. Ulterior, prin Legea nr. 197 din 2009 s-a interzis trecerea în domeniul privat al suprafeţei de teren primită de la Institutul Cartofului, dar aproximativ 59 de hectare au rămas în domeniul privat al judeţului, iar aceste parcele „nu dau la socoteală” în anexele legii de anul trecut.
Pentru a clarifica situaţia, în ultimele şedinţe de plen ale Consiliului Judeţean s-au trecut mai multe parcele din domeniul privat în cel public al judeţului.