Cu cât i-a vândut Ceauşescu pe saşi

Fostul deputat CDU (creştin-democraţi) Heinz Guenther Huesch (foto, alături de Nicolae Ceițescu) s-a ocupat în perioada 1968-1989 de negocierile de răscumpărare a etnicilor germani din România. Huesch a fost timp de 25 de ani negociator şef din partea RFG.
Primele negocieri au avut loc între 9 - 12 februarie 1968, la Bucureşti, la hotelul Ambasador. După ce s-au stabilit relaţii de încredere, comuniştii români nu mai avea nicio problemă în a accepta cec-uri sau de a încasa banii prin transfer bancar. Conform lui Huesch, numărul de runde de negocieri purtate de el depăşeşte 1.000, aceasta dacă sunt socotite şi cele neoficiale, care aveau loc cu interpretul, în germană, de obicei în preziua negocierilor oficiale.
Suma de bani pentru care erau vânduţi etnicii germani varia în funcţie de împărţirea acestora în categorii: muncitori simpli, muncitori calificaţi, persoane cu studii sau pensionari. Potrivit lui Huesch, cea mai lungă negociere a durat 11 ore. Un acord din 1970 se preciza că decisivă pentru efectuarea plăţilor este intrarea persoanelor respective în Germania, respectiv înregistrarea acestora, de obicei la Nurnberg, aceasta fiind dovada că românii şi-au făcut partea lor.
Se estimează că în perioada 1968 - 1989 au plecat din ţară în acest mod circa 200.000 de persoane. Ambasadorul RFG la Bucureşti în perioada 1971 - 1976 menţiona în cartea sa „Ochii fericiţi”: categoria A - 1.800 DM în caz normal; categoria B1 - 5.500 DM student; categoria B2-7.000 DM student în ani terminali; categoria C - 11.000 DM absolvent de facultate; categoria D - 2.900 DM tehnician sau specialist.