A CERUT UN VOT DE ÎNCREDERE ŞI A PRIMIT DEMISIA. Liviu Butnariu, primarul din Râşnov, ales preşedinte al Asociaţiei ISO Mediu Braşov. El a preluat mandatul de la primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, care ceruse de la ceilalţi primari din judeţ reconfirmarea în funcţie.

După un mandat început în anul 2017, primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu (foto stânga), a pierdut mandatul de preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu, structură asociativă din care fac parte toate primăriile din judeţul şi care se ocupă de gestionarea deşeurilor în judeţul. Schimbarea lui Sucaciu s-a produs ieri, într-o şedinţă a ADI ISO Mediu, în care acesta a solicitat „un vot de încredere de la colegi”, propunerea lui iniţială fiind ca, pe buletinele de vot, reprezentanţii primăriilor să spună dacă sunt de acord sau nu ca el să îşi continue mandatul. „La un moment dat, am vrut să îmi dau demisia din funcţia de preşedinte al ADI ISO Mediu, însă am considerat că este mai bine să solicit un vot «de încredere»”, a declarat Sucaciu.
În timpul şedinţei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică, împuternicit să reprezinte administraţia judeţeană la eveniment, a venit cu o altă propunere pentru funcţia de preşedinte al ADI ISO Mediu: Liviu Butnariu (foto dreapta), primarul Râşnovului. Ambele propuneri au fost supuse votului, iar câştigător a fost desemnat Liviu Butnariu cu 31 de voturi, faţă de 17 câte a obţinut Sucaciu.  

Discuţii interminabile pe tema depozitului de deşeuri
Tot în şedinţa de ieri, a fost supus aprobării şi un acord de principiu privind includerea depozitului deşeuri Fin-Eco în Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor (SMID), document solicitat în urmă cu mai mult timp de Consiliul Judeţean Braşov. Votul a fost acordat numai după lungi discuţii.
Printre altele, primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că depozitul de lângă Braşov este unul cu probleme. „Pe termen mediu sau lung va trebui să facem un nou depozit. Fin-Eco e o soluţie temporară, dar trebuie să ne pregătim de acum pentru un nou depozit. Actualul depozit este la 600 de metri de blocurile ceferiştilor şi încalcă legislaţia în vigoare, care prevede o distanţă de minim 1.000 m. De asemenea, a ridicat probleme legate de mediu, de mirosuri. Auditul pe gradul de încărcare nu a fost făcut. Ni se spune de 31 % (procent valabil în anul 2019 – n.r.), dar tocmai ne pregătim să operăm celula 4. Nu ştim nimic referitor la cantităţile depuse versus cantităţile planificate şi aprobate prin autorizaţie. Cred că un audit pe operarea actuală este binevenit. Propunerea mea este ca această soluţie (includerea depozitului în SMID – n.r.) să fie una temporară, până la construirea unui depozit public. Reformularea aceasta nu cred că afectează demersul de obţinere a fondurilor europene”, a declarat Coliban.  
Pe de altă parte, primarul Braşovului a declarat că îl va chema la Braşov pe ministrul Mediului, Tanczos Barna. „I-am ridicat ministrului problema acelui ordin care prevede că poate începe construirea unui nou depozit abia în momentul în care la cel actual  se atinge un grad de umplere de 75%. El mi-a spus că putem  începe să pregătim documentaţia. De asemenea, mi-a spus că putem chiar şi să discutăm şi să vedem excepţia, pentru că în cazul de faţă, dacă este un depozit cu nişte probleme deja documentate, se poate discuta de o excepţie. Sunt lucruri care ţin de ordine de ministru şi de hotărâri de Guvern”, a mai spus Coliban.

Nici, nici
Pe de altă parte, el a ridicat şi problema Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, reclamând faptul că unul dintre amplasamentele propuse pentru realizarea investiţiei este la Săcele, exact lângă actualul depozit: „Cum putem să mai spunem că un depozit este temporar şi că putem face altceva când facem o investiţie publică chiar la gardul lui? Cred că varianta Prejmer pare să fie mai imparţială, dar generează probleme de distanţă, pentru că este în marginea judeţului. Punctul de mijloc ar trebui să fie undeva la jumătatea dintre Braşov şi Făgăraş”, a mai declarat Coliban.
Centrul de Management Integrat al Deşeurilor e principala investiţie a Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor (SMID), pentru care administraţia judeţeană va solicita o finanţare nerambursabilă în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. Termenul pentru depunerea documentaţiei e la limită, locaţia pentru acest Centru de Management (care nu e centru de depozitare, ci de sortare şi prelucrare) şi tema construirii sau nu a unei noi gropi de gunoi în judeţ fiind marile controverse care au ţinut luni întregi proiectul pe loc şi tot într-o dezbatere.

Despre „planul B” se discută din 2011
Pe de altă parte, primarul din Săcele, Virgil Popa, a declarat că  în acest moment nu există „un Plan B” care să poată fi pus în aplicare. „În acest moment avem o singură soluţie: Fin-Eco. Nu avem altă variantă în momentul de faţă. Dacă ne referim la gradul de încărcare de la actualului depozit, acolo sunt 6 celule, dintre care două închise, iar a treia este aproape plină, undeva la 95% şi se lucrează la celula nr. 4. Sunt fel şi fel de obstrucţii să se deschidă această a patra celulă. Întrebarea mea este: «Noi avem  planul B, astfel încât să nu depozităm la Fin-Eco?». Răspunsul este că nu. Aceste discuţii şi dispute au fost încă anul 2011, iar acum suntem în anul 2021 şi încă suntem la nivelul de studii şi proiecte. Nu s-a făcut absolut nimic. Deşi Fin-Eco este pe teritoriul municipiului Săcele şi, probabil, generează probleme în anumite zone ale municipiului Braşov, cred că în momentul acesta este singura soluţie. Va trebui să luăm o decizie, şi nu una politică. Am văzut în sală mai multe abordări politice şi nu este normal”, a declarat Popa.

Consiliul Judeţean Braşov: Fără acord, nu obţinem banii
Pe de altă parte, vicepreşedintele Szenner Zoltan a spus că acordul de principiu este necesar pentru obţinerea banilor europeni. „Mi-aş fi dorit ca în acest acord de principiu să fie trecute şi unele prevederi ce ar urma să fie incluse în contractul de delegare. De exemplu, ADI ISO Mediu trebuie să aibă control în stabilirea preţului, dreptul să stabilească şi să urmărească nişte criterii de performanţă.  Nu eu am impus forma acordului. Forma despre care discutăm acum a fost transmisă de ADI ISO Mediu. În Consiliul Director al asociaţiei  s-au luat în discuţie doar  punctele la care Fin-Eco a avut observaţii. Forma acordului poate fi modificată şi rediscutată fără nici un fel de probleme şi va cădea în sarcina viitorul Consiliu Director, dar de acest acord avem nevoie în cererea de finanţare”, a spus Szenner Zoltan.
Pe de altă parte, directorul executiv în Consiliul Judeţean Braşov, Toaso Imelda, a declarat că la noul Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor este tratată problema noului depozit.
Într-un final, au fost supuse votului două variante acordului. Prima variantă a fost să se includă în acordul de principiu menţiunea că acesta este valabil până la construirea unui nou depozit, conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, şi că va fi realizat un audit la depozitul de deşeuri (care ridică probleme de timp). Cealaltă variantă supusă aprobării era „fără audit”. La final a fost aprobată varianta „fără audit”.
Acordul de principiu se va semna între Consiliul Judeţean, ADI ISO Mediu şi Fin-Eco.
 

Citește și:

„Fabrica” de pe 15 hectare care ne va scăpa de gunoi: pe un teren cumpărat la Prejmer sau Săcele