Cum a pierdut România şansa singurului titlu olimpic la un sport de echipă

Ziua Olimpică a strâns ieri la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov nume uriaşe din istoria sportului românesc. Campioni olimpici precum Mihai Covaliu (scrimă), Constantina Diţă-Tomescu (maraton), Nicolae Ţaga sau Ioana Rotaru (ambii la canotaj) şi-au dat întâlnire în Casa Sfatului din Braşov pentru a fi martori la expoziţia „Citius, Altius, Fortius”, dedicată olimpismului. Alături de cei pentru care a răsunat imnul României pe televizoarele din întreaga lume au fost şi doi mari sportivi care au fost la un singur pas de această reuşită: vicecampionii olimpici Rareş Dumitrescu (scrimă) şi Gabriel Kicsid (handbal).
Multiplu campion mondial, european şi naţional, braşoveanul Gabriel Kicsid a povestit cum a ratat Naţionala de handbal aurul olimpic în finala de la Montreal, din 1976. „Povestea de la Montreal este foarte scurtă. Pe noi, pe vremea aceea, URSS nu ne bătuse niciodată. Noi ne credeam invincibili, plus că, dacă este să ţinem cont de nişte meciuri care nu ne-au ieşit la socoteală, URSS nici măcar nu trebuia să ajungă în finală. Când i-am văzut în finală, am zis că suntem campioni olimpici şi, deja ştiind ce premii or să ne dea când venim acasă, sub formă de glumă, am împărţit şi maşinile, în funcţie de culori”, a povestit fostul mare handbalist.
Fostul sportiv recunoaşte că vina le-a aparţinut în primul rând jucătorilor, dar şi conducerea a avut partea ei de vină. „O mare greşeală ce s-a făcut, nu trebuia să jucăm în anul olimpic atâtea meciuri cu URSS-ul. Aceasta a fost a doua greşeală, dar nu vreau să arunc vina pe nimeni, vina a fost a noastră, pentru că am intrat pe teren „campioni olimpici”. Şi de atunci, din 1976, plângem după acea medalie. Şi asta trebuie să ţină minte orice sportiv: niciodată nu eşti învingător până nu se aude ultimul fluier al arbitrului”, a povestit Gabriel Kicsid, fost component al Generaţiei de Aur a handbalului românesc masculin.
Braşoveanul spune că întreaga generaţie de handbalişti care a luat argintul la Montreal regretă acel meci. „Toată generaţia avem acelaşi mare regret şi, oriunde ne întâlnim, nu există moment să nu ne amintim cum am ratat acea medalie de aur olimpică”, a mai spus Gabriel Kicsid.
Acesta spune că, pentru ca handbalul românesc să redevină o forţă mondială, este nevoie de o investiţie masivă a guvernului şi să se lucreze încă de la vârsta de grădiniţă, aşa cum se face în ţările care domină acum acest sport. Chiar dacă această investiţie ar începe în acest moment, în opinia lui Gabriel Kicsid ar fi nevoie de cel puţin 7-10 pentru crearea unei echipe naţionale puternice.

Prima expoziţie cu tematică sportivă găzduită de un muzeu de istorie
Expoziţia „Citius, Altius, Fortius! Secvenţe din istoria sportului românesc” este una impresionantă, braşovenii putând admira echipamente ale marilor glorii ale sportului românesc, de la pagaia semnată de Ivan Patzaichin, la medalia de aur, a gimnastei Monica Roşu, câştigată la Jocurile Olimpice de la Atena (2004).
De altfel, a declarat directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Nicolae Pepene, „aceasta cred că este prima expoziţie cu tematică sportivă găzduită de un muzeu de istorie. Avem aici secvenţe din istoria sportului românesc, iar acestea sunt expuse în primul judeţ olimpic al României, având în vedere că Braşovul a găzduit în anul 2013 ediţia de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European”. De asemenea, mai în glumă, mai în serios, Pepene a povestit că amenajarea acestei expoziţii „a fost în sine o activitate sportivă, pentru că am făcut şi ceva căţărare”, dar a şi subliniat faptul că „trebuie promovate şi alte sporturi pentru că avem suficiente modele pe care le putem prezenta generaţiilor viitoare”.

Braşovul are ambiţii mari în viitor
„Fiind braşovean, sunt mândru să fiu aici, lângă campionii olimpici”, ne-a spus Covaliu. Alături de el, celălalt olimpic braşovean, Rareş Dumitrescu, care a ţinut să remarce faptul că „mă bucur că performanţele noastre sunt apreciate aici, la Braşov”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că, deşi nu este sportiv de performanţă, a „trăit mari emoţii lângă sportivi”. De asemenea, el a amintit că în perioada în care era primar al Râşnovului a realizat Baza Olimpică de Sărituri cu Schiurile, care găzduieşte acum etape de cupă mondială.
„Avem ambiţia ca judeţul Braşov să organizeze competiţii de mare anvergură, iar pentru ca acest lucru că fie posibil avem în plan să dezvoltăm infrastructura sportivă, în special pe cea pentru sporturile de iarnă”, a declarat Adrian Veştea.
Această expoziţie de patrimoniu sportiv istoric, la realizarea căreia au contribuit 11 federaţii sportive şi două cluburi sportive, poate fi vizitată la Casa Sfatului pe tot parcursul verii, până în luna septembrie.
Expoziţia este organizată de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov în parteneriat cu Asociaţia ESCU, Muzeul Sportului şi Agerpres.