Cum ar putea fi daţi pe brazdă rromii din judeţ

Braşovul are un plan de măsuri pentru incluziunea rromilor, în conformitate cu Strategia Guvernului României pentru perioada 2015-2020. Planul a fost elaborat de Biroul Judeţean pentru Romi din cadrul Prefecturii, care a analizat prevederile actului normativ emis de Guvern, dar a consultat şi instituţiile publice implicate. Direcţiile de acţiune prevăzute în document sunt Educaţia, Ocuparea forţei de muncă, Sănătate, Locuire şi mică infrastructură şi Cultură. Grupul mixt de lucru a aprobat ieri acest plan judeţean de măsuri, prefectul Mihai Mohaci anunţând faptul că  după sărbători va stabili întâlniri cu primarii localităţilor în care există comunităţi de romi. „Vom începe cu municipiul Săcele, unde mai avem de rezolvat probleme legate de infrastructura şcolară. La şcoala Gimnazială nr. 5 din Gârcini învaţă aproximativ 1.500 de elevi, cursurile desfăşurându-se în trei schimburi. Cred că pe termen scurt am putea rezolva această problemă prin transportarea unor elevi de la această unitate la o altă şcoală din localitate, unde este suficient spaţiu. De asemenea, tot în acest cartier va trebui să vedem ce facem cu situaţia juridică a terenurilor pe care sunt construite unele case”, a punctat prefectul Braşovului. 

 

Educaţia, pe primul plan

Acesta este de părere că în vederea incluziunii acestor comunităţi, trebuie să se pună accent, în primul rând, pe Educaţie. Printre indicatorii stabiliţi sunt rata de participare la educaţie timpurie (preşcolară) a copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani (rezultatul aşteptat fiind o rată de participare de 70%) sau reducerea până la zero a numărului de copii cu vârste între  7-14 ani care nu merg la şcoală. În conformitate cu acest plan de măsuri, în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, se va urmări care este numărul de cetăţeni care au accesat măsurile active, dar va fi contabilizat şi numărul de persoane cărora li s-a aplicat „măsura: acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială”. Pe partea sanitară, autorităţile vor să crească numărul rromilor care merg cel puţin o dată pe an la medicul de familie,  al persoanelor vaccinate, dar mai ales să crească numărul femeilor care beneficiază de servicii de planificare familiară. 

 

„Rezerva de infracţionalitate”

Prin implementarea acestei strategii se doreşte însă şi creşterea numărului de locuinţe pentru romi, implementarea a cel puţin patru strategii de dezvoltare locală sau creşterea numărului de proprietăţi înregistrate gratuit. O serie dintre copiii rromilor nu au fost nici măcar înregistraţi şi practic nu există, astfel că nu pot avea acces nici la educaţie, nici la sănătate. Consilierul judeţean Ambrus Carol, care reprezintă şi Autoritatea Teritorială de Ordine Publică a precizat că aceşti copii care nu au acte de identitate sunt p „rezervă de infracţionalitate”. „Cred că lipsa actelor de identitate este o falsă problemă. Mulţi dintre ei nu au case, astfel că nu se pot întocmi documentele de identitate”, a precizat însă Szasz Marton, unul dintre autorii planului.