Cum ne-au păcălit Guvernul, BNR-ul şi „specialiştii”

Rata plătită de un român care a contractat un credit de tip „Prima Casă” în urmă cu 5 ani s-a dublat, iar cea plătită de clienţii care au accesat un produs din aceeaşi categorie în urmă cu 10 ani a crescut cu circa 50%, arată datele istorice şi cele agregate de calculatoarele de credite. În acelaşi timp, un client care a ales să se împrumute prin credit imobiliar clasic, în euro, în ciuda condiţiilor restrictive şi ale îndemnelor pe toate vocile - Guvern, BNR, bănci, specialişti, analişti - de a ne împrumuta doar în lei, încă plăteşte rate mai mici decât acum cinci sau zece ani.

Credit în lei: 1.030 lei în 2017, 2.100 lei în 2022
Rata plătită de un român care a împrumutat, în urmă cu 5 ani, 250.000 de lei, adică aproximativ suma maximă ce putea fi accesată prin Programul „Prima Casă”, s-a dublat faţă de momentul acordării creditului, arată datele calculatorului Finzoom.  Pentru un credit de valoarea menţionată mai sus luat pe 30 de ani, clientul plăteşte acum aproape 2.100 de lei, faţă de 1.030 de lei cât plătea în 2017. În cazul unui credit contractat în urmă cu 10 ani, arată datele noastre, rata s-a majorat cu circa 50%, în condiţiile în care dobânda variabilă (calculată după formula ROBOR+2,5%, inclusă în condiţiile Prima Casă din acel moment) a urcat de la 7,5% la peste 10% pe fondul majorării ROBOR. Menţionăm că faţă de 2011, nivelul ROBOR la trei luni a urcat cu circa 50%, iar faţă de 2017 cu peste 350%, de la circa 2,3 % până la 8,3% în prezent. Partea pozitivă a fost că cei care au contractat creditul în lei, mergând şi pe mâna băncilor care au stimulat masiv împrumuturile în moneda locală prin comparaţie cu cele în euro, nu s-au expus riscului valutar.

Credit în euro: 1.300 lei în 2011, 1.000 lei în 2022
În acelaşi timp, arată calculele Economica bazate inclusiv pe situaţia concretă a unor clienţi, ratele pentru creditele ipotecare clasice în euro, sunt încă mai mici decât în 2017 şi semnificativ mai mici decât în 2011, în urmă cu zece ani. Pe cazul concret al unui credit în valoare de aproximativ 50.000 de euro, contractat în urmă cu 10 ani, pe o perioadă de 30 de ani, rata calculată în lei a scăzut de la aproape 1.300 de lei la 1.000 de lei. Aceasta în condiţiile în care, în 2011 nivelul EURIBOR era de aproximativ 1,6%, iar acum este la circa 0,3%, ceea ce marchează încă o scădere de peste 81%. Influenţa negativă a venit din zona riscului valutar, în condiţiile în care euro valora circa 4,3 lei în 2011, iar acum valorează puţin peste 4,9 lei, ceea ce marchează o devalorizare de aproximativ 12%.  
Menţionăm că pe toată perioada celor 10 ani, creditul în euro a avut o rată mai mică decât cel în lei. Sigur că, aşa cum a anunţat deja şi Banca Centrală Europeană, EURIBOR va mai creşte, însă este greu de crezut că împrumutul în euro se va dovedi, până la final, mai puţin avantajos decât cel în lei, având în vedere ritmul în care cresc dobânzile în România, dar şi tradiţia inflaţionistă locală.

Ce pot face cei cu credite în lei pentru a mai micşora scumpirile de rate?
Cei care se află în situaţia prezentată la început au, totuşi, o variantă pentru a mai micşora pierderile. Ei pot solicita schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC (mai mic şi mai stabil, având în vedere că se calculează trimestrial). De asemenea, ar putea opta pentru o refinanţare cu dobândă fixă, dar acest lucru se poate aplica doar celor care mai au perioade scurte din credit şi, în general, se aplică mai greu pentru cei cu credite imobiliare, iar conform ultimelor schimbări nici măcar nu e clar dacă mai reprezintă o soluţie. Alte modalităţi implică, ca şi cele două prezentate, o discuţie cu banca şi, eventual, o negociere a unor soluţii.  
O veste bună pentru cei cu credite în lei vine şi dinspre BNR, al cărei guvernator, Mugur Isărescu, spune că nu e cazul să apere cursul de schimb cu orice sacrificii, adică la orice dobânzi, sugerând că paşii pe care BNR îi va face în acest sens vor fi mai mici decât se aşteptau analiştii.  El spune că euro va rămâne sub nivelul de 5 lei exact atât cât trebuie, cu atât mai mult cu cât avem un război la uşă şi banca centrală încearcă cu ajutorul tuturor instrumentelor de care dispune să reducă inflaţia fără ca România să intre în recesiune economică. El prevede o creştere economică de minimum 2%-3% în acest an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată că foloseşte toate pârghiile în lupta contra inflaţiei, de la creşterea dobânzii cheie, atât cât trebuie, la „impasibilitatea” rezervelor minime obligatorii, controlul lichidităţii şi nu în ultimul rând evoluţia cursului de schimb. El arată că BNR ar fi putut să scadă nivelul RMO în cele două crize: pandemică şi energetică alimentând cu lichiditatea piaţa. A preferat să nu o facă şi chiar să strângă acum şi mai mult lichiditatea şi nici să nu mărească dobânda cheie în perioada pandemiei, notează economica.net.

Ce sfat ne-ar da acum Mugur Isărescu
Întrebat ieri dacă le-ar mai recomanda oamenilor să îşi facă credite în moneda prin intermediul căreia sunt remuneraţi, Mugur Isărescu a răspuns: „Da, acesta este un sfat general. Fiecare îşi face socotelile la el acasă. Sfaturile nu ar trebui să vină de la Banca Naţională, pentru că e o relaţie comercială între bănci şi clienţi. Sfatul acesta a fost de la noi pentru că apare un element neprevăzut şi care poate să fie şocant, cum a fost în cazul creditelor în franci elveţieni, adică riscul valutar. În cazul acesta este foarte bine ca fiecare să îşi facă împrumutul în moneda în care este plătit”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit DCNews.