Cum se căsătoreau dacii şi câte soţii aveau?

Dacii au fost un popor de războinici, strămoşii românilor şi, potrivit istoricilor, prima mare civilizaţie a lumii. Aceştia au stăpânit secole la rând teritoriul dintre Marea Neagră, Munţii Balcani, Tisa şi Nistru. Despre daci s-au scris multe, deoarece de-a lungul timpului au fost descoperite vestigii şi oseminte ale acestora, care au reliefat detalii despre cultura şi tradiţiile lor.
- Munca fizică în perioada dacilor era imensă. Neexistând tehnologia din prezent, aceştia aduceau blocuri de piatră de la kilometri distanţă pentru a-şi ridica fortificaţiile. De exemplu, blocurile de piatră pentru zidul fortificat de baraj de la Ciclovina-Ponorici ar fi fost aduse de la o distanţă cuprinsă între 40 şi 90 de kilometri.
- Tradiţia dacilor presupunea ca femeile bogate să îşi împodobească capul cu bijuterii din aur, sub forma acelor de păr sau a inelelor de cârlionţi.
- Potrivit datelor istorice, dacii aveau în comunităţile lor paznici pe timp de noapte. Nu se ştie însă dacă acest lucru era permanent sau avea legătură cu vreo vizită importantă.
- Conform istoricilor, femeile din Dacia aveau părul blond sau roşcat, pielea de culoare deschisă şi ochii albaştri. Erau rare momentele când vedeai o femeie brunetă.
- Femeile purtau cămăşi asemănătoare cu iile din prezent, încreţite la gât, cu mâneci lungi, largi şi fuste până în pământ. Acestea nu stăteau niciodată cu capul gol şi şi-l acopereau cu o basma.
- Potrivit istoricilor, bărbaţii daci îşi cumpărau soţiile de la părinţi şi cu cât fata era mai frumoasă cu atât zestrea acesteia era mai mică. În acea perioadă se practica poligamia şi se spune că bărbaţii aveau şi câte 30 de soţii.
- Tatuajele erau la ordinea zilei în cultura dacilor şi reprezentau fie un semn al apartenenţei la un neam, fie un semn al apartenenţei sociale.
- Preparatele culinare ale dacilor erau simple, însă conţineau elementele nutritive necesare organismului uman. Aceştia consumau terciuri preparate din cereale, combinate cu alte alimente precum lapte, brânză, ouă miere, spanac, mazăre, ciuperci. Mâncau, de asemenea, carne de vită, porc, oaie, cal, pasăre, vânat şi chiar de câine.
- Strămoşii noştrii au ştiut cum să îşi conserve alimentele pe timp de iarnă, folosind tehnici de afumare, murare, fermentare sau uscare.
- Dacii consumau foarte multe plante, iar printre acestea se găseau: muşeţelul, iedera, rostopasca, urzica, cimbrişorul, salvia, mărarul sau menta.

De unde vine numele?
Numele de daci are legătură cu termenul „dáos” din frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor), care se traduce în „lup”. Acest lucru poate explica forma de lup a stindardului geto-dacic. O altă variantă a etimologiei numelui provine din limba dacă, prin cuvântul „daca”, care se traduce „pumnal” sau „cuţit”.