„Dacă nu am vânătăi, nu înseamnă că nu sunt abuzat”

Abuzul emoţional afectează sentimente, emoţii şi trăiri, iar de cele mai multe ori, lasă vânătăi care nu se văd în sufletul victimei. „Abuzul emoţional este un abuz psihologic în care calitatea vieţii persoanei este foarte mult afectată. Duce treptat la depresie, anxietate sau stres post-traumatic”, a precizat psihoterapeutul George Bogza.

Cele mai frecvente abuzuri sunt cele de ordin verbal
Există o paletă largă de abuzuri care se petrec atât social, cât şi în cuplu. Ridicarea tonului, cearta, injuriile, etichetarea sau umilirea în public indică un abuz de ordin verbal.
„Faptul că îi spune partenerului Eşti prost!; Eşti incapabil!, reprezintă un abuz emoţional care duce la o stimă de sine scăzută a victimei. De aici putem trece la forme de abuz şi mai grave, cum ar fi îngrădirea libertăţii, limitarea contactelor cu persoanele dragi sau cu prietenii- Nu pleci din casă!; Nu iei legătura nici măcar cu părinţii, fără ca eu să ştiu”, atrage atenţia psihologul George Bogza.

Abuzatorul îşi rezervă dreptul de protector
Adesea, aceste forme de abuzuri sunt înfăşurate în forma unei protecţii - „Eu fac asta pentru că am grijă de tine; Vreau ca tu să nu fii rănit/rănită”. Toate relaţiile abuzive sunt relaţii toxice. Nepermiţând partenerului să se exprime autentic, să fie el/ea însuşi/însăşi.
 
Abuzul nu apare din senin
Multe cupluri acceptă abuzurile şi rămân în continuare într-o relaţie toxică din cauza experienţelor trăite în familie. „Din păcate, abuzul care apare în cuplu nu apare din senin. Nimeni nu se trezeşte şi spune dintr-o dată de astăzi sunt abuzator. Suntem expuşi în familiile de provenienţă la diverse forme de abuz, care, pentru noi, devin o normalitate", explică psihoterapeutul George Bogza.
„Acceptăm anumite tipuri de abuzuri şi le considerăm normale, pentru că am fost obişnuiţi cu ele din familie. Şi tata mai bea şi înjură sau ridică tonul. Dacă nu am vânătăi, nu înseamnă că nu sunt abuzat. În cadrul cuplului trebuie să existe o interdependenţă, nu o dependenţă, desigur”, mai spune psihologul George Bogza.

Cum punem capăt unui abuz în cuplu
Oamenii care sunt abuzaţi trebuie să impună limite şi să conştientizeze care sunt semnele abuzului. Chiar dacă noi simţim că avem o stare interioară degradată emoţional sau că relaţia de cuplu nu funcţionează, este posibil să nu ne dăm seama că suntem abuzaţi. Indicat ar fi ca aceste persoane care nu se simt confortabil în relaţia de cuplu să se adreseze unui specialist.  „Dacă partenerul jigneşte, impune restricţii, limitări sau ameninţă, trebuie să ne dăm seama că toate acestea fac parte din arsenalul abuzatorului, care va încerca din răsputeri să expună că aceasta este o stare de normalitate”, conchide specialistul.