„Dacă nu ne-am speriat în ’77, ne speriem acum?”

S-a zgâlţâit ţara, din nou, în noaptea de marţi spre miercuri. Un cutremur de 5,3 pe scara Richter, la 97 de kilometri adâncime, a avut loc în Vrancea, la ora 1:22 noaptea. Potrivit Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul s-a resimţit până în Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi vestul Turciei. „De la ora producerii cutremurului, până în acest moment, nu s-au înregistrat efecte. Echipajele ISU continuă monitorizarea eventualelor efecte”, au transmis ieri dimineaţă reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Seismul a fost puternic resimţit şi la Braşov, însă de asemenea fără urmări. „Un singur apel a fost înregistrat în dispeceratul nostru. O persoană situată undeva în zona gării s-a panicat uşor şi a anunţat doar faptul că s-a produs un cutremur”, a explicat, ieri, cpt. Ciprian Sfreja, purtător de cuvânt ISU Braşov.
Cei care au mai trecut prin cutremurul din 1977, care a lăsat prăpăd în urmă, nu mai sunt atât de uşor de speriat şi oricum, ştiu ce au de făcut. „Dacă nu ne-am speriat în `77, ne speriem acuma? Ăsta a fost floare la ureche pe lângă cel din `77”, ne spune un domn în vârstă de 81 de ani.
Un alt braşovean spune că nu s-a speriat pentru că „l-am simţit mai la sfârşit”. Cât despre ce e de făcut în cazul unui cutremur, lucrurile sunt foarte simple - „găsim o grindă, ne aşezăm sub ea, nu folosim scările”.
„Eu nici nu am ştiut că este cutremur, am văzut de dimineaţă doar că a fost. Oricum, în caz de cutremur, nu fugi pe scări, te pui sub un toc, sub o masă şi să nu te panichezi, asta e cel mai important”, spune o tânără.
Reprezentanţii ISU le reamintesc braşovenilor ca în caz de cutremur, să nu folosească sub nicio formă liftul sau scările, pentru că sunt primele care se prăbuşesc. De asemenea, pe cât posibil, să oprească sursele de electricitate sau gaz şi să nu se piardă cu firea, să-şi păstreze calmul. Preventiv, ar trebui să mai aveţi pregătit în casă un rucsac, în care să aveţi mâncare şi apă pentru câteva zile, neapărat un fluier, dar şi un radio cu baterii la care puteţi afla comunicările importante. În cazul în care sunteţi pe stradă în momentul în care se produce cutremurul, îndepărtaţi-vă de clădiri, iar dacă sunteţi în maşină, opriţi maşina şi ieşiţi din ea, având grijă să lăsaţi acces liber pe stradă pentru echipele de intervenţie.  
Cel mai puternic cutremur din ultima perioadă a fost înregistrat pe 24 septembrie în Vrancea şi a avut o magnitudine tot de 5,3 pe scara Richter. Seismul a fost resimţit atunci şi la Braşov. „Este al doilea cutremur de magnitudine peste cinci, a mai fost unul în septembrie. Noi zicem că sunt bune, pentru că produc totuşi nişte descărcări în Vrancea şi ajustează fluctuaţii de tensiune. Însă per total nu reuşesc să elibereze tensiune acumulată în Vrancea. Din acest punct de vedere nu putem să nu ne gândim că, în perspectivă, trebuie să ne gândim şi la un cutremur mai mare”, a declarat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP.

Gheorghe Mărmureanu: „În luna decembrie nu s-au produs niciodată cutremure catastrofale în România”
Pe Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul l-a prins la Predeal, într-un hotel cu zece etaje, şi spune că a fost pentru prima dată când un cutremur
l-a trezit din somn.
„M-a trezit din somn, a fost un cutremur important. Un 5 sau 5,4 ar fi magnitudinea reală. Aceste cutremure de 5, 5 şi ceva intră în normalitate”, a spus Mărmureanu. Acesta susţine că în luna decembrie nu s-au produs niciodată cutremure catastrofale în România, perioadele cele mai „obişnuite” în care au avut loc mişcări tectonice importante fiind lunile de primăvară şi toamnă, precum martie, aprilie, octombrie şi noiembrie.
„Cutremurele de mare adâncime sunt de multe ori mai puţin periculoase pentru că energia se distribuie pe o suprafaţă mult mai mare. De exemplu, la cutremurul din 1802, care a fost cel mai mare, de 7,9 grade, influenţa lui a fost de la Moscova la Cairo. Ar fi fost catastrofal dacă acest cutremur cu această magnitudine ar fi fost la 80 sau 70 de kilometri sau chiar 30 de kilometri”, a explicat Mărmureanu. În opinia seismologului, cutremurele de mare adâncime, de până la magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter, din Vrancea „nu sunt atât de periculoase”, deoarece în această zonă nu este un sistem tectonic precum cel din California sau din Italia.

Autorităţile atenţionează: cum trebuie folosit telefonul în caz de cutremur
Reţelele de telefonie au o capacitate limitată de gestionare a apelurilor, se arată într-o informare transmisă de Autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM). În situaţii de urgenţă, o creştere bruscă a numărului de apeluri poate duce la suprasolicitarea reţelelor şi, în cazuri extreme, chiar la blocarea acestora.
Conform Autorităţii, apelurile efectuate doar pentru a discuta despre ce s-a întâmplat sau despre orice altceva decât o urgenţă contribuie la supraîncărcarea reţelelor de telefonie.
Pentru a evita blocarea reţelelor de telefonie în situaţii de urgenţă, cum ar fi un cutremur, ANCOM recomandă apelarea numerelor de telefon care sunt neapărat necesare, scurtarea, pe cât posibil, a conversaţiilor, trimiterea de mesaje scurte (SMS) şi folosirea internetului de pe telefonul mobil, Wi-fi sau date mobile pentru poştă electronică (mesaje instant pe platforme online precum WhatsApp, Facebook, Twitter etc. sau mesaje e-mail).
De asemenea, dacă familia sau prietenii sunt în afara zonei afectate, roagă pe unul dintre ei să le transmită celorlalţi informaţii despre situaţia ta. În felul acesta, spune ANCOM, vei da un singur telefon în loc de mai multe.
În situaţii excepţionale (cutremure, incendii, inundaţii) trebuie acordată prioritate apelurilor cu adevărat urgente, precum apelarea serviciului de urgenţă 112.

Românii pot afla despre producerea unui cutremur cu 30 de secunde înainte
Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a lansat anul trecut un site care te anunţă cu 30 de secunde înainte de a se produce un cutremur, alerta apărând doar la cutremure de peste 4.5 grade pe scara Richter. Deşi a trecut un an de la anunţul lansării acestui serviciu, aplicaţia este încă în fază beta şi poate fi accesat la adresa alerta.infp.ro.
În momentul producerii unui cutremur în zona Vrancea de peste 4,5 grade pe scara Richter, în partea de sus a paginii veţi vedea fereastra secundelor rămase până la momentul resimţirii undei seismice, în medie de 25- 30 de secunde.