De 7 ori mai mulţi bani pentru agricultorii braşoveni

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Braşov anunţă că fermierii din judeţ vor primi anul acesta 3 miliarde de lei (aproximativ 680 milioane de euro), faţă de 100 de milioane de euro, cât primeau anul până acum. Banii alocaţi până acum prin subvenţii au făcut ca numărul animalelor să crească cu 30%, ceea ce îi determină pe cei care iau deciziile să creadă că ajutoarele financiare îi fac pe fermieri să muncească şi mai mult şi să producă mult mai mult. 

În anul 2014, Agenţia a autorizat şi a efectuat plăţi totale de 100 de milioane de euro pentru beneficiarii din judeţul Braşov, fiecare unitate teritorială primind undeva la 1,7 milioane de euro. Subvenţiile de la APIA nu necesită să fie justificate, sunt bani decontaţi şi oferiţi fermierilor pentru anul următor celui în care se realizează cererea de subvenţie. Prin aceste venituri se compensează pierderile fermierilor pentru respectarea ordinii şi legislaţiei APIA. Cu aceşti bani, cei 25.000 de fermieri braşoveni îşi întreţin viaţa de zi cu zi şi pot face investiţii în producţiile viitoare. În 2013, aceste tipuri de ajutor financiar au însumat 95 de milioane de euro. Până în 2020, sumele vor creşte şi mai mult. Noua politică agricolă prevede alocarea pentru APIA a 11 miliarde de euro, o sumă mult mai generoasă faţă de perioada 2007-2014. 

Braşovul dispune de 540.000 de hectare de teren, din care 296.000 de hectare sunt teren agricol. Dacă fermierii braşoveni vor cere acordarea subvenţiilor în 2015, plăţile vor ajunge la 2,5 - 3 miliarde de lei. „Încă o sută de mii de hectare sunt nesolicitate la plată, deci probabil proprietarii şi cei care urmează să primească drept de proprietate pe aceste terenuri nu sunt interesaţi de subvenţii", spune Dorin Longhin Stânea (foto), director executiv APIA Braşov. 

 

Se menţine plata la suprafaţă

În acest an au avut loc schimbări importante în acest domeniu şi fiecare ţară putea alege un alt sistem de subvenţii. România a optat în continuare pentru plata pe suprafaţă. „Schimbările vin la modul de gestiune şi identificare a parcelelor, conlucrarea cu primăriile, unde camerele agricole au un aport mult mai mare asupra stabilirii proprietăţilor şi activelor agricole şi transpunerea acestora în documentele APIA", a mai precizat Stânea. 

 

23.000 de hectare lăsate în paragină

Nici măcar aceste subvenţii importante nu au putut conduce în judeţul nostru la valorificarea maximă a suprafeţelor de teren arabil. Anul trecut, circa 23.000 de hectare au rămas necultivate, dintre care cele mai multe se află în zonele Făgăraş şi Rupea. 

În judeţul Braşov, numărul de animale a crescut cu aproximativ 30%. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în rândul ovinelor, unde judeţul nostru are plus de 42%. O explicaţie ar putea fi aceste fonduri care îi motivează pe fermieri, astfel că şi majorarea subvenţiilor acordate se poate justifica prin aceste creşteri.