De ce a pierdut Braşovul competiţia pentru Capitală Culturală

Foto: Andrei Paul

Raportul celor 12 experţi care au analizat dosarele de candidatură ale celor 14 oraşe din România care candidează pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost făcut public marţi, 26 ianuarie. Documentul prezintă analiza fiecărui dosar de candidatură şi criteriile care au dus la alegerea pe lista scurtă a oraşelor Cluj-Napoca, Baia Mare, Timişoara şi Bucureşti, respectiv respingerea aplicaţiilor celorlalte oraşe printre care se numără şi Braşovul. „Tot ce este menţionat în respectivul raport este rezultatul unei analize pertinente a dosarului şi reprezintă realitatea culturală a Braşovului la acest moment. Dincolo de această candidatură, Braşovul are în acest moment acesta o strategie culturală care va fi pusă în practică. Există deja în proiectul de buget propuneri de majorare a finanţărilor pentru cei care doresc să organizeze evenimente culturale, cât şi a sumelor alocate instituţiilor culturale. De asemenea, avem în vedere dezvoltarea infrastructurii culturale, iar şi îmbogăţirea agendei culturale”, a subliniat directorul Agenţiei Metropolitane Braşov, Dragoş David (foto).

De ce au fost alese alte oraşe din regiune?
Surpriza competiţiei europene a fost oraşul municipiul Baia Mare. În primul rând, comparând concluziile experţilor în acest caz, remarcăm că Baia Mare a avut un buget de 40 milioane euro, în timp ce Braşovul de numai 37 de milioane euro, deşi este un oraş mult mai mare. În al doilea rând, experţii au reţinut că programul prezentat de Baia Mare a avut o abordare inovatoare şi a oferit ca exemplu proiecte concrete propuse de către echipa de proiect (multipass cultural, o abordare plină de umor privind brandul „Dracula”, transformarea clădirii Cuprom într-un centru cultural etc.). În acelaşi timp, experţii au privit cu ochi buni propunerea echipei ca forurile europene să introducă şi alte criterii în desemnarea unei capitale culturale, precum educaţia. Juriul a mai remarcat şi intenţia declarată a echipei de proiect de a transforma oraşul în unul dintre cele mai „verzi“ din România, în contextul în care, în trecut, era unul dintre cele mai poluate.
În privinţa Clujului, eforturile pentru pregătirea ofertei culturale s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani, iar în cazul Braşovului dosarul de candidatură a fost conturat pe ultima sută de metri. Un alt avantaj al acestui oraş a constat în modul în care autorităţile au implicat cetăţenii în procesul de realizare a dosarului de candidatură. „În ansamblu, juriul a reţinut că programul a fost dinamic, captivant şi interesant cu proiecte bazate pe o viziune pe termen lung”, au susţinut experţii. Aceştia au remarcat însă faptul că Braşovul a luat o decizie bună atunci când a stabilit că domeniul culturii va fi un nucleu important în viitoarea strategie de dezvoltare. Nu în ultimul rând, membrii juriului au fost sceptici că Braşovul va putea coordona numărul destul de mare de evenimente propus pentru Capitală Culturală Europeană în 2021 ţinând cont de actuala ofertă culturală.

Un proiect bun pentru dezvoltarea turistică
De asemenea, în concluziile acestui raport juriul mai arată că programul propus este bun pentru dezvoltarea turistică a Braşovului, dar nu şi pentru Capitală Culturală.  „Viziunea pentru conducerea artistică ar fi putut fi prezentate mai bine. Producţia artistică contemporană şi dezvoltarea a fost destul de slabă în programul propus. Programul este eminamente potrivit pentru o dezvoltare turistică a oraşului în timp ce o EEOC urmăreşte semnificativ dezvoltarea sectoarelor culturale şi creative într-un oraş cu cultural clar, creativ şi cu rezultate sociale”, se precizează în raport. Dosarul de candidatură al Braşovului a fost structurat pe două dimensiuni. Prima, „Civilizaţia muntelui”, a conţinut trei axe, respectiv „trecători culturale europene” (fluxul care aduce împreună artiştii Europei în Braşov), „trasee culturale” (programul prin care Braşovul devine un pilon cultural) şi „altitudini culturale” (proiecte din sfera artelor contemporane). Cea de-a doua, „Sub munte”, era cea locală şi a cuprins la rândul ei alte trei axe, respectiv „izvoare culturale” (tradiţii şi istorie), „călăuze culturale” (personalităţi care vor veni la Braşov şi vor promova proiecte de educaţie culturală) şi „tabăra culturală” (dezvoltarea infrastructurii culturale).