De ce am pierdut „Braşov 2021”?

Braşovul nu a intrat pe lista scurtă pentru selecţia finală în vederea acordării titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. În urma audierilor din perioada 7-10 decembrie a celor 14 candidaţi în cursa pentru obţinerea prestigiosului titlu, au fost selectate municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare. Aceste municipalităţi au prezentat concepte de organizare a unor evenimente care au fost considerate mai relevante de către juriu. Dragoş David, directorul Agenţiei Metropolitane Braşov, a precizat că în ciuda acestui eşec, marele câştig al Braşovului este că are o strategie culturală până în 2030.

Strategia culturală 2030 : Ce ne-am propus vom duce mai departe
„Încă de la înscrierea în această competiţie am plecat cu un handicap. Mulţi ne-au spus că nu avem nici o şansă, fiindcă în 2007 acest titlu a fost deţinut de Sibiu, astfel că nu va mai fi ales un oraş din Regiunea Centru, lucru care s-a dovedit. Îi felicităm şi pe învingător şi sperăm ca în 2021 să fie o capitală culturală care să ne facă cinste, fiindcă se sărbătoresc 70 de ani de când s-a înfiinţat Uniunea Europeană şi trebuie să arătăm că ne-am integrat şi noi. Este momentul ca Braşovul să arate că tot ce ne-am propus prin această strategie culturală vom duce la capăt, iar Braşovul va putea fi capitală Culturală în orice an doreşte”, a subliniat Dragoş David.

Braşovul a avut curajul să spună adevărului pe nume
În prima etapă a competiţiei, au fost acceptate candidaturile oraşelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş. Eligibilitatea dosarelor de candidatură ale acestor oraşe a fost validată de experţii Comisiei Europene. În cea de-a doua etapă, respectiv după prezentarea dosarelor de candidatură săptămâna trecută, juriul a invitat doar oraşele care deţin, în opinia acestuia, o reală şansă de a câştiga titlul 2021, să-şi revizuiască şi să-şi completeze candidaturile pentru etapa finală de selecţie, preconizată pentru perioada august-septembrie 2016. Directorul Muzeului Judeţean de Istorie, istoricul Nicolae Pepene, unul dintre cei care a participat la redactarea acestui dosar de candidatură, a subliniat faptul că Braşovul a avut mult curaj să spună adevărului pe nume, respectiv să întocmească în primul rând un studiu de consum cultural, care să arate o analiză critică cu privire la acest domeniu. „Ce este scris în acest doar ne arată nişte necesităţi, probleme pe care le avem în acest domeniu. Braşovul n-a avut niciodată o Operă, un Teatru Naţional, şi nici Uniunea Europeană nu ne ajută să dezvoltăm această necesitate. Doar Braşovul îşi poate schimba destinul indiferent de context, soluţia e în mâinile comunităţii. Trebuie să trecem la fapte şi fiecare acolo unde se află, că este instituţie publică sau privată, trebuie să demonstreze că îşi doreşte o schimbare în privinţa culturii. Deja când eşti sincer, poţi face mai multe lucruri. Până acum am acceptat să fim minţiţi în faţă. Pentru mine este un câştig ceea ce am făcut, cu toţii am dat tot ce am putut, ţinând cont că am început destul de târziu. Sunt convins că dacă ar fi fost o echipă mai mare şi lucrurile ar fi demarat din timp, rezultatul ar fi fost altul”, a explicat directorul Muzeului Judeţean de Istorie.

Motivarea juriului, în 2016
Totodată, acesta a mai precizat faptul că în ianuarie juriul va prezenta un raport detaliat cu privire la alegerea celor patru oraşe şi respingerea celorlalte. „Atunci ne vom dumiri ce a contat sau ce am greşit. Cred că trebuie să ne schimbăm percepţia şi în privinţa asumării şi ar fi bine ca şi cei care ne-au predat nouă, respectiv echipei de proiect care a conturat acest dosar de candidatură, coperţile unui dosar să-şi asume ce s-a întâmplat în această perioadă”, a punctat Nicolae Pepene.
De asemenea, şi viceprimarul Braşovului, Adina Durbacă a subliniat faptul că este foarte important faptul că a existat un acord politic şi toţi politicienii au fost de acord că Braşovul are nevoie de cultură pentru a se dezvolta şi a fost aprobată strategia de dezvoltare culturală a Braşovului până în 2030. „Ar fi fost important pentru noi să fim pe harta culturală a Europei, dar acest lucru nu ne împiedică să creştem în continuare prin cultură. Am demonstrat cu toţii că suntem capabili să facem lucruri bune dacă suntem împreună”, a precizat Adina Durbacă.