De ce nu dăm aeroportul turcilor?

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă stadiul implementării proiectului Aeroportului de la Ghimbav, după ce consilierul judeţean Ionel Spinean (PER) a afirmat că obiectivul poate fi realizat de o companie din Turcia şi a cerut administraţiei judeţene să oprească orice lucrare la aeroport şi să organizeze cât se poate de repede o licitaţie internaţională.
„Suntem preocupaţi să facem aeroportul, dar trebuie să urmăm toţi paşii legali. Conform Legii nr. 100 din 2016, trebuie să facem un studiu de fundamentare, din care să rezulte formula optimă de continuare a proiectului, pentru că nu ne este permis să «acţionăm instinctual». Un obiectiv de tip «Aeroport Internaţional» constituie o investiţie strategică de care depinde dezvoltarea economică a întregii regiuni dar care, în cazuri majore, poate constitui şi un element important în strategia de apărare naţională. Din aceste considerente este de preferat ca un asemenea obiectiv să fie construit şi deţinut de către autoritatea publică de nivel local, regional sau naţional. Aşa cum s-a dovedit până în prezent, pentru aeroportul de la Braşov niciun guvern nu acordă fonduri, iar CJ nu are un buget suficient pentru definitivarea lui. Astfel se ajunge la varianta implicării unei entităţi private care să cofinanţeze, să construiască şi ulterior să opereze aeroportul (pentru recuperarea investiţiei şi obţinerea unui profit). Pentru a demara orice fel de procedură de selecţie a partenerului privat, trebuie realizat un studiu de fundamentare prevăzut de normativele în vigoare. Această analiză ia în considerare elemente de studiu de trafic ţinând cont de aeroporturile ce pot constitui competiţie pentru noul obiectiv. De asemenea, ia în considerare elemente de analiză cost-beneficiu, ţinând cont de aria de acoperire, potenţialul de dezvoltare a componentelor de transport pasageri şi mărfuri, elementele de risc local, regional, internaţional şi, bineînţeles, se bazează pe studiul de fezabilitate existent”, a declarat preşedintele CJ.
Acesta a precizat că studiul de fundamentare va lua în calcul mai multe variante de implicare a partenerului privat, respectiv concesiunea (varianta în care partenerul privat preia integral riscurile, dar şi beneficiile, plătind doar o redevenţă anuală autorităţii publice, şi are decizie totală asupra operării aeroportului), parteneriatul public-privat (varianta în care riscurile se distribuie între public şi privat, fiecare parte co-participă la finalizarea obiectivului. Pentru această variantă este  nevoie de o notificare la Comisia Europeană, pentru a evita cazurile de ajutor de stat. Operarea se va realiza printr-o companie de proiect constituită în mod special) sau înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (deschisă entităţilor publice şi private, dar care prezintă probleme în ceea ce priveşte aportul părţilor şi necesită de asemenea notificare la CE).
„Ulterior elaborării studiului de fundamentare, plenul Consiliului Judeţean va putea decide în cunoştinţă de cauză,  pentru a putea apoi parcurge paşii următori, astfel încât la finalul acestui mandat Aeroportul Braşov-Ghimbav să devină realitate, aşa cum ne-am angajat în faţa cetăţenilor”, a mai declarat Adrian Veştea.

Contractul pentru serviciul de proiectare ar putea fi semnat în luna mai
În timpul conferinţei de presă, Adrian Veştea a afirmat că în luna februarie a fost lansată licitaţia pentru elaboarea proiectului tehnic pentru calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare, iar dacă nu vor apărea probleme cu derularea acestei proceduri, în 23 mai ar putea fi semnat contractul. „Eu mi-aş fi dorit ca proiectul tehnic să fie gata mai repede, dar aceasta este procedura”, a precizat preşedintele CJ. Totodată, acesta a explicat de ce nu s-a organizat o licitaţie pentru proiectare şi execuţie: „Am considerat că întâi trebuie să avem proiectul tehnic, apoi să pregătim caietul de sarcini pentru lucrări. În felul acesta, proiectantul va fi de partea beneficiarului, adică a Consiliului Judeţean”.
Valoarea estimată a contractului privind elaborarea proiectului tehnic este de 856.473 lei fără TVA, iar ofertele trebuie depuse până la data de 24 aprilie.
Conform anunţului licitaţiei, postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), termenul de finalizare a proiectului tehnic este de 75 de zile, după care administraţia judeţeană va trebui să pregătească documentaţia aferentă licitaţiei de lucrări (caietul de sarcini), apoi să publice anunţul, să aştepte depunerea ofertelor, să le evalueze, să stabilească firma câştigătoare şi abia apoi să semneze contractul cu constructorul.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a precizat că în bugetul judeţului pe 2017 vor fi alocate 10 milioane de euro exclusiv pentru lucrările la aeroport.

Ce lucrări mai trebuie efectuate
După ce în 17 noiembrie 2016, preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”. Odată rezolvată această problema situaţiei juridice a terenului, în data de 6 decembrie, plenul CJ Braşov a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Aeroport Internaţional Braşov – Ghimbav” – etapa a III-a, respectiv „Extinderea suprafeţelor de mişcare aeroportuare, echiparea suprafeţelor de mişcare cu instalaţii de balizaj, extinderea reţelelor de canalizare pluvială şi drenaj, clădiri operaţionale aeroportuare”.  
Potrivit devizului general întocmit de SC IPTANA SA în cadrul reactualizării studiului de fezabilitate pentru etapa a III-a de realizare a Aeroportului Internaţional Brşaov – Ghimbav”, valoarea investiţiei rămase de efectuat (fără TVA) este de 47.921.330 euro, din care construcţii + montaj totalizează 31.212.730 euro. Valoarea investiţiei cu tot cu TVA este de 57.505.600 euro. Potrivit documentaţiei menţionate, se vor realiza terminalul pasageri (3600 mp), clădirea energetică, remiza PSI, posturi control acces, amenajări pentru gospodărie de apă, turnul de control, parcarea auto şi drumul acces terminal (163 locuri de parcare pentru autoturisme şi 7 locuri pentru autocare/autobuze), drumul tehnologic perimetral şi accese la echipamente de radionavigaţie, drumurile tehnologice interioare, postul trafo pentru turnul de control, împrejmuiri şi porţi, reţele interioare în aeroport, staţia epurare monobloc, devierea canalui colector Beselcin, calea de rulare Alfa (lăţime portantă: 23 m; acostamente: 2 x 7,5 m), platforma parcare aeronave, sistemul de balizaj (construcţii şi instalaţii), amenajările pentru protecţii cămine canalizaţie balizaj, canalizare pluvială pe pista de decolare-aterizare şi amenajări de protecţie la acostamente conform normelor EASA.