De ce vrea Braşovul turn virtual la Aeroport? Decizia aparţine însă ROMATSA, iar Consiliul Judeţean Braşov o aşteaptă săptămâna

Conducerea Consiliului Judeţean Braşov a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, stadiul demersurilor referitoare la turnul de control de la aeroportul de la Ghimbav. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că în acest moment este gata studiul de fezabilitate pentru serviciile de navigaţie aeriană (în care este inclus şi turnul de control). „Acest studiu nu poate fi recepţionat, pentru că mai este nevoie de soluţia tehnică de la ROMATSA, referitoare la turnul de control, aceasta fiind singura care oferă servicii de navigaţie aeriană. Anul acesta am fost de două ori la ROMATSA, iar Alexandru Anghel (şeful Direcţiei Implementare Aeroport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov – n.r.) a mers săptămânal. Practic, suntem legaţi de mâni şi de picioare în termenii şi condiţiile agreate de ei”, a spus Veştea, care a subliniat faptul că, în ultima perioadă, în spaţiul public au apărut dezinformări referitoare problema turnului de control.

Ce aşteaptă Consiliul Judeţean de la ROMATSA
Alexandru Anghel a menţionat că, de la ROMATSA, administraţia judeţeană aşteaptă soluţia de turn, locaţia din care se va opera şi numărul de persoane care va opera serviciile de navigaţie. „Toate aceste date sunt introduse în analiza cost-beneficiu din Studiul de fezabilitate”, a spus Anghel.
Acesta a mai spus că discutat şi ieri dimineaţa cu reprezentanţii ROMATSA: „Mi-au comunicat faptul că urmează să fie finalizat un raport, care va fi prezentat în Consiliul Director, care ar urma să se întrunească în 15 aprilie. Apoi, la finalul acestei săptămâni sau la finalul săptămânii viitoare ar urma să se întrunească şi Consiliul de Administraţie. După ce vom obţine aprobarea pe soluţia de turn, pe locaţie şi pe numărul de persoane ce vor fi alocate pe numărul de persoane ce va asigura serviciul de navigaţie aeriană, vom închide studiul de fezabilitate, care va fi supus aprobării Consiliului Judeţean Braşov. Ulterior, vom finaliza caierul de sarcini şi vom lansa achiziţia”, a explicat Anghel.

Aviaţia: un domeniu de nişă şi super-nişă
Pe de altă parte, Alexandru Anghel a ţinut să sublinieze că zona de navigaţie aeriană este una de nişă şi super-nişă, care presupune o calificare foarte înaltă. „Aşa cum spunea preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a fost foarte multă dezinformare referitor la acest subiect. Poate ar fi mai bine ca oamenii să se informeze înainte de a-şi da cu părerea, să fie toată lumea conştientă că ne facem treaba bine. Poate că există percepţia: toată lumea crede că este ca în fotbal, dar nu este aşa. În domeniul aviaţiei există verificări şi răsverificări şi numai oamenii care au competenţe fac lucruri şi iau decizii”, a declarat acesta.
În acest context, Alexandru Anghel a explicat, încă o dată, că navigaţia aeriană nu înseamnă numai turnul, ci şi proceduri de zbor, echipamente care susţin aceste proceduri: „Toate aceste echipamente care sunt montate la nivelul solului şi preiau informaţiile meteo sau comunicaţiile sol-aer vin în final în turn, unde sunt poziţionate serverele, iar de acolo se duc mai departe, către camera de unde se asigură dirijarea aeronavelor”.
Totodată, acesta a menţionat că designul spaţiului aerian aferent Aeroportului Internaţional Braşov este unul foarte dificil şi a necesitat multe discuţii în vederea găsirii unei soluţii optime: „Avem muntele, iar avionul trebuie să vină peste munte şi să coboare până la altitudinea de la care să înceapă ultima fază a aterizării. De asemenea, avem zone restricţionate pentru activităţi militare, avem Măgura Codlei. Deci, nu putem să venim chiar pe unde vrem noi. Se ţine cont şi de performanţa aeronavei”.
După ce este definit spaţiul aerian controlat în care vor funcţiona serviciile de navigaţie aeriană, urmează procedurile de zbor, care, spune Anghel, „sunt bazate pe performanţa şi dinamica aeronavelor. Apoi, luând în calcul şi nivelul de echipare a navelor, se definesc echipamentele de la sol care vor comunica cu aeronavele şi vor transmite datele necesare aterizării în condiţii normale”.
Toate informaţiile la care făcea referire Anghel ajung la turnul de control. „Noi le-am pus la dispoziţie celor de la ROMATSA cele trei variante, respectiv turn clasic, turnul virtual – care presupune operarea din aceeaşi locaţie, dar vom fi la nivelul solului, iar partea de observare a suprafeţelor de mişcare se face prin camere de luat vederi - şi Turnul Remote, care presupune mutarea informaţiilor în altă locaţie”, a declarat Anghel.  

Turnul virtual, mai economic decât cel clasic
Totodată Anghel a menţionat că în privinţa turnului de control „cred că este timpul să începem să ne modernizăm. Dacă noi ştim că tehnologia evoluează, ar fi de condamnat să nu ne gândim să aducem şi în România ultimele tehnologii. În acest moment, analiza pe care o face ROMATSA se pune din punct de vedere al costurilor. Aviaţia este foarte scumpă şi operarea numai pe servicii de navigaţie aeriană ar costa în jur de 2 milioane de euro. Este o cheltuială mare, mai ales în aceste vremuri de pandemie, în care traficul a scăzut foarte mult. Practic, ROMATSA nu va numai o decizie din punct de vedere tehnic, ci al costurilor, al resursei umane”.
În ceea ce priveşte clădirea turnului de control, Anghel a declarat că imobilul inclus acum în studiul de fezabilitate nu este atât de mare: „Trebuie să acomodeze, în principal serverele. E o clădire cu parter şi terasă circulabilă de unde se poate observa pista şi să se vadă capetele de aterizare-decolare. Dacă avem avizul ROMATSA şi parcurgem fără probleme ceilalţi paşi, până la începutul anului viitor putem avea clădirea şi celelalte echipamente”.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că Eurocontrol a recomandat pentru Braşov ca soluţie optimă turnul virtual. „Pentru un turn clasic se vor cheltui suma de 2 milioane de euro  şi este nevoie de angajarea a 24 de persoane. Dacă se merge pe ideea turnului virtual, schema de personal se reduce la un sfert, pentru că va fi nevoie de 6 persoane”, a explicat Veştea.
 
Traficul aerian, în „picaj”
Ideea amintită de Anghel, referitoare la criza în care este transportul aerian a fost întărită de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov care a menţionat că, în urma unor discuţii cu reprezentanţii ROMATSA, i-au prezentat date comparative privind numărul de pasageri din luna februarie a acestui an, comparativ că aceeaşi lună a anului trecut. „Numărul de pasageri a scăzut în luna februarie a acestui an cu 83%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, de la 1,6 milioane de pasageri, la 250.000 de pasageri. În ceea ce priveşte Aeroportul din Sibiu, anul trecut, în februarie, avea 700.000 de pasageri, iar în luna februarie a acestui an a ajuns la 3.445 de pasageri. Sunt convins că toate aeroporturile sunt pe pierdere şi beneficiază de ajutor de stat”, a mai spus Veştea.

Vântul nu este potrivnic zborurilor de la Aeroportul Internaţional Braşov
După ce, zilele trecute, directorul de la Construcţii SA Sibiu declara că Aeroportul Internaţional Braşov este prost poziţionat, din cauza curenţilor de aer, Alexandru Anghel a explicat miercuri şi acest aspect. „Aici avem multă ceaţă şi poluare tocmai că nu este vânt. Intensitatea maximă este de 14 noduri. Sunt două direcţii preponderente în timpul anului: una este în lungul pistei, iar cealaltă este puţin oblică, dar mai de 14 noduri nu sunt. Asta rezultă din studiul climatologic. Zborul devine periculos după 19 noduri, vânt transversal”, a spus şeful Direcţiei Implementare Aeroport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.

Când va fi primul zbor de la Braşov
Având în vedere „defecţiunea” în implementarea proiectului Aeroportului Internaţional Braşov, planurile iniţiale, administraţia judeţeană estimează că primele zboruri s-ar putea face după ce se termină lucrările la cele 9 obiecte.
 „Se poate zbura instrumental sau vizual. Avioanele de mici dimensiuni, care operează cu viteză mică se poate zbura vizual. Până reuşim să montăm echipamentele, până reuşim să construim turnul şi să montăm şi să calibrăm echipamentele. Planul ar fi să avem aviaţie generală, poate nişte zboruri de Bucureşti, pentru care nu ar fi nevoie de echipamente. Apoi, ar trebui să trecem pe zborurile instrumentale, ceea ce ar însemna să avem echipamentele instalate la sol”, a declarat ieri Alexandru Anghel, şeful Direcţiei Implementare Aeroport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.  Tehnic, a mai spus el, cursele internaţionale ar punea începe în vara anului viitor, după 1 aprilie, când se intră în programul de vară.
De cealaltă parte, Adrian Veştea a declarat că „depindem de constructor. Dacă avem un constructor care respectă obligaţiile contractuale, cele nouă obiecte vor fi gata. Se poate zbura la vedere, putem avea aviaţie generală, curse interne, zboruri cu avioane de 18 locuri”.
 
50 - 60 de angajaţi la Aeroport. Acum se lucrează şi la organigramă
Şeful Direcţiei Implementare Aeroport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, Alexandru Anghel, a anunţat miercuri că în această perioadă se lucrează şi la organigrama aeroportului.
„Am început să pregătim documentele pentru certificare, iar unul dintre elemente este organigrama. Am avut deja o discuţie cu colegii în ceea ce priveşte structura de personal. Estimarea noastră este că va fi nevoie de 50 – 60 de persoane”, a declarat Anghel.