Patronii Regiotrans vor deschide în două trei luni, la Marub Braşov, o secţie de modernizare vagoane în cadrul acesteia va funcţiona de fapt centrul european de decontaminare de azbest
Compania Marub SA Braşov, deţinută de oamenii de afaceri Costel Comana şi Iorgu Ganea, va pune în funcţiune în acest an o secţie modernă de reparaţii şi întreţinere vagoane şi locomotive, în cadrul acesteia urmând să funcţioneze cel mai modern centru european de decontaminare de azbest pentru materialul feroviar. Investiţia se ridică la 2,2 milioane de euro, după cum susţine omul de afaceri braşovean Costel Comana, urmând să fie recuperată „în cinci ani, dacă totul merge bine”. Noua secţie va fi funcţională în următoarele două - trei luni.
70 de oameni vor munci în noua secţie
Comana spune că aici se vor crea aproximativ 70 de locuri de muncă, urmând ca efectivul de angajaţi să ajungă la aproximativ 200 la finele anului, în condiţiile în care „în 2010, când am cumpărat societatea, nu avea niciun angajat”.
Societatea Marub a fost cumpărată în 2010 de societatea RC-CF Trans, în cadrul unei tranzacţii care s-a cifrat la cinci milioane de euro. Ulterior, în 2012, compania a mai cumpărat de la societatea Conex Iaşi, cea care deţinea terenul fostei uzine braşovene, o suprafaţă de teren adiacentă pentru 1,25 milioane de euro, pentru extinderea activităţii companiei. „Am ajuns acum să deţinem 70% din suprafaţa fostei uzine”, a precizat omul de afaceri. „Numai în modernizarea vechilor hale, care arătau ca după război, am investit trei milioane de euro”, a precizat, la rândul său, Iorgu Ganea.
„Nu există cazuri de cancer pulmonar din cauza azbestului”
Presa europeană a făcut caz în ultima vreme de faptul că decontaminarea de azbest este toxică şi poate duce la boli profesionale. „75% din parcul de vagoane şi locomotive din România este construit în baza tehnologiei de până în 1984, care viza vopsirea cu vopsea conţinând fibre de azbest. În realitate, nu există niciun fel de pericol să te îmbolnăveşti, în condiţiile în care faci decontaminarea aşa cum trebuie, folosind echipamentul de protecţie necesar. În plus, în România, plăcile de azbociment sunt folosite foarte des, iar medicii nu au găsit până acum nici măcar un caz de boli profesionale din cauza azbestului”, spune Comana. „Aşa cum va arăta, acest centru va fi cel mai modern din Europa. Va fi mai curat ca la farmacie”, a mai spus sursa citată.
Zvonurile privind toxicitatea fibrelor de azbest din vopseaua trenurilor au pornit din Statele Unite, fiind aruncate de producătorii de vagoane care se confruntau cu o supraproducţie, în condiţiile în care piaţa era supra-saturată. Europenii au îmbrăţişat rapid ideea, având în vedere că şi firmele de aici se confruntau cu aceeaşi problemă, motiv pentru care în prezent zeci de mii de vagoane construite în baza vechii tehnologii au fost retrase din funcţiune.
Firmă înfiinţată în 1995
Firma braşoveană Marub a luat fiinţă în 1895, sub numele de „Atelierele de Locomotive şi Vagoane Braşov”. După privatizarea din 1990, compania a ajuns să fie controlată de SIF Transilvania, care deţinea un pachet de 56,4%, în timp ce societatea Tehmin Braşov deţinea un pachet de 40,4% din Marub. În 2006, grupul industrial Conex Iaşi, a cumpărat în urma unor tranzacţii de pe Rasdaq acţiunile celor două companii, ajungând să deţină aproape 97% din Marub. Moldovenii au plătit atunci 5,5 milioane de euro pentru pachetul achiziţionat.
În 2010, compania a fost achiziţionată de firma RC-CF Trans, gestionar privat de infrastructură feroviară, în cadrul unei tranzacţii cifrate la cinci milioane de euro, la care s-a adăugat, doi ani mai târziu, un plus de 1,25 milioane de euro pentru o suprafaţă de teren adiacentă.
Societatea RC-CF Trans este proprietatea oamenilor de afaceri Costel Comana şi Iorgu Ganea care deţin şi cel mai important operator privat de călători, Regiotrans. Cei doi intenţionează să construiască hale de reparaţii moderne care să deservească parcul de material rulant al Regiotrans şi pe cele ale altor operatori care activează pe piaţa românească. Viitoarele facilităţi vor include şi linii de producere a instalaţiilor destinate infrastructurii, precum aparate de cale, etc.
Legătura cu francezii
Relocarea la Braşov a unui centrul de decontaminare cu azbest e o informaţie care a apărut în presa franceză acum câteva săptămâni. „Societatea Naţională de Căi Ferate Franceze (SNCFF) doreşte să reducă factura, căci debarasarea de vechile garnituri de tren costă”, comenta site-ul francez challenges.fr. „Vom deveni, la Braşov, primul centru european de decontaminare de azbest pentru materialul feroviar care se va moderniza”, explica Jean-Philippe Carpentier, şeful francez al grupului Iram, care va controla buna desfăşurare a decontaminării, potrivit sursei citate.
„În Franţa nu mai există capacitate de decontaminare feroviară. Centrul de la Baroncourt este în «restructurare tehnică» din iulie 2012, iar celălalt, de la Culoz, reuşeşte să decontamineze 150 de carcase pe an, în timp ce SNCFF dezafectează 1.200 din flota sa din 2012. Centrul de dezafectare de la Mans, care fusese încredinţat unui subcontractant, a fost închis în februarie 2011 din ordinul Inspecţiei Muncii, ca urmare a plângerilor angajaţilor din sectorul feroviar şi a riveranilor. Trenurile erau decontaminate în aer liber, lăsându-se particulele de azbest să se disperseze în natură, iar muncitorii nu erau protejaţi!”, scria site-ul francez challenges.fr
Orice tranzacţie cu trenuri conţinând azbest este interzisă în principiu din 2005. „Totuşi, SNCF a decis să trimită în aprilie în România mai multe trenuri, sperând să le revândă. Eliminarea azbestului se va face la faţa locului, la Braşov, într-o uzină nouă”, arată sursa citată, care mai notează că „înainte de a se decupa carcasa metalică şi a o vinde la fier vechi, trebuie extras conţinutul de azbest prezent la toate trenurile produse între anii 1950 şi 1980. Acest material toxic este prezent la îmbinări, în protecţia sistemului de încălzire şi a unor zone exterioare. Extragerea necesită o muncă minuţioasă, în hangare adaptate special, dar şi muncitori specializaţi, echipaţi precum scafandrii”.
Adaugă un comentariu