Depozitele neconforme de deşeuri din municipiul Braşov, „piatra de moară” a judeţului

Comisia Europeană pare a-şi fi pierdut răbdarea cu România în ceea ce priveşte închiderea depozitelor neconforme de deşeuri. De altfel, zilele trecute Comisia Europeană a luat decizia de a trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor ţării noastre privind închiderea depozitelor neconforme de deşeuri. Conform secretarului de stat în Ministerul Mediului, Ionuţ Banciu, la nivel naţional mai sunt 48 de depozite neconforme care nu sunt închise. În ceea ce priveşte judeţul Braşov, acesta a precizat că, în mare, autorităţile locale şi-au făcut treaba în ceea ce priveşte lucrările de închidere. „Cu finanţare de la Administraţia Fondului de Mediu a fost închis depozitul neconform de deşeuri de la Săcele, iar în celelalte localităţi (Codlea, Zărneşti, Victoria, Făgăraş, Rupea şi Râşnov – n.r.) lucrările sunt în derulare şi cred că se va respecta termenul stabilit de Comisia Europeană, respectiv 31 decembrie 2023. Singura localitate cu probleme din acest punct de vedere este municipiul Braşov, unde, încă, sunt discuţii între Primăria Municipiului Braşov şi operatorul depozitului ecologic de deşeuri (Fin-Eco, n.r.) privind închiderea fostei rampe de deşeuri menajere de la Timiş Triaj”, a declarat Banciu.

Depozitului de deşeuri menajere, „renegat” de Primăria Braşov
Reamintim că în municipiul Braşov, în zona Timiş Triaj, sunt două depozite de deşeuri la care depozitarea s-a sistat în anii 1990, iar ambele sunt pe terenuri aflate în proprietatea Primăriei Braşov. Unul dintre ele este de deşeuri industriale nepericuloase, pe care Primăria Braşov şi-a asumat că îl închide. Celălalt este de deşeuri menajere, iar reprezentanţii municipalităţii braşovene susţin că acesta trebuie închis de administratorul depozitului ecologic de deşeuri, aşa cum se prevede în acordul de mediu emis de Ministerul Mediului la începutul anilor 2000, care a condiţionat construirea noii rampe de închiderea celei de la Timiş Triaj. În acest moment, proiectul de închidere a depozitului de deşeuri menajere este împotmolit, din cauza discuţiilor dintre Primărie şi administratorul depozitului de deşeuri, iar potrivit secretarului de stat în Ministerul Mediului, pentru ca fosta rampă să poată fi închisă, „este nevoie ca Primăria Braşov şi Fin-Eco să colaboreze”.

Documentaţii la APM Braşov doar pentru depozitul de deşeuri industriale
Pe de altă parte, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov, Ciprian Băncilă, a declarat că până acum Primăria Braşov a depus documentaţii pentru avizarea lucrărilor de închidere la depozitul de deşeuri industriale. „În ceea ce priveşte proiectul de închidere a depozitului de deşeuri menajere, nu a fost depusă documentaţie nici de către Primăria Braşov, nici de către Fin-Eco”, a precizat Băncilă.

Ministerul Mediului nu este de acord ca eventualele amenzi să fie plătite de la bugetul de stat
Conform informaţiilor secretarului de stat în Ministerul Mediului, Ionuţ Banciu, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene poate aplica chiar sancţiuni financiare României, pentru nerespectarea directivei privind închiderea depozitelor neconforme de deşeuri. Pe de altă parte, acesta a amintit că ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a anunţat că nu va accepta ca eventualele amenzi să fie plătite de la bugetul de stat şi că se va îndrepta împotriva deţinătorilor acestor depozite.
Pe de altă parte, Banciu a menţionat că există şi posibilitatea ca instanţa europeană să nu aplice sancţiuni financiare, ci doar să impună nişte termene ferme României, iar dacă ţara noastră nu le respectă, vor urma şi amenzile.