Despre stalinism în oraşul Stalin

Istorici din cinci state europene în care, în anii ’50, au existat oraşe cu numele Stalin (inclusiv Braşovul) sunt în această perioadă la noi în oraş, unde participă la şcoala de vară ce face parte din proiectul european „Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin”, proiect finanţat integral de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA) a Comisiei Europene prin programul ,,Europa pentru Cetăţeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”.
La şcoala de vară de la Braşov participă echipe care reprezintă Muzeul Naţional de Istorie al Albaniei, Universitatea Dunaujvaros (Ungaria), Muzeul Regional de Istorie Varna (Bulgaria), Katowice Miasto Ogrodow (Polonia), European Network Remembrance and Solidarity (Polonia), Universitatea „Transilvania” Braşov şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, iar reprezentanţii acestor instituţii au participat ieri, la Consiliul Judeţean Braşov, la o întâlnire-dezbatere cu braşovenii.
În cadrul acestei şcoli de vară proiect vor mai urma workshop-uri, vizite tematice, iar concluziile finale ale vor fi trase sâmbătă, la Râşnov. „Vom participa la câteva acţiuni în cadrul Festivalului de Film Istoric de la Râşnov, unde şcoala de vară a acestui proiect este invitată şi avem câteva teme care se suprapun”, a declarat Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, instituţie care reprezintă România în acest proiect.
 
Prima expoziţie din cadrul proiectului va fi la Braşov
Totodată, Nicolae Pepene, a amintit că aceasta este doar o primă etapă a proiectului, pentru că după şcoala de vară de la Braşov vor fi evenimente similare în fiecare oraş Stalin din Europa. „Echipele din aceste localităţi vor face un circuit în noiembrie, când avem 100 de ani de la revoluţia bolşevică, care s-a produs în luna octombrie, dar a fost sărbătorită în noiembrie. Atunci va fi punctul final, o expoziţie care va avea o componentă locală, ce va cuprinde materialul colectat de noi, dar şi una internaţională, un modul care va conţine lucrurile esenţiale din fiecare oraş Stalin. Prima localitate care va fi această expoziţie este Braşov, apoi va trece prin toate oraşele Stalin”, a afirmat Pepene.

Stalinismul şi perioada ulterioară, teme delicate ale istoriei
Chiar dacă au trecut 27 de ani de la căderea cortinei de fier, reprezentanţii instituţiilor din ţările în care au existat oraşe cu numele Stalin au afirmat la dezbaterea de ieri că istoricii au încă destule probleme în ceea ce priveşte abordarea acestei perioade. „În statele fostului bloc comunist mai sunt elite politice legate de trecut, iar acest lucru îngreunează cercetarea. Dezbaterile din cadrul acestui proiect ne permit să dezbatem trecutul fără emoţii, să descoperim modul în care stalinismul a schimbat oamenii. Oamenii îşi aduc aminte de fostele Cooperative Agricole de Producţie, care au distrus vieţi, dar şi de faptul că s-au electrificat satele. Au fost oameni care au suferit, dar şi oameni care s-au simţit protejaţi de stat. Cred că prin aceste şcoli de vară putem înţelege mai bine această perioadă, care reprezintă o parte a istoriei Europei. Sper ca toate produsele rezultate în urma acestui proiect să fie digitalizate”, a declarat reprezentantul Muzeului Naţional de Istorie al Albaniei.
De asemenea, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a afirmat că,  perioada stalinistă reprezintă teme foarte actuale ale cercetării istorice. „Încă nu ne-am împăcat cu trecutul, încă nu l-am înţeles, încă nu l-am studiat suficient. Categoric, această şcoală de vară este pentru noi un imbold în a continua acest proiect. Este necesar, chiar dacă e posibil să vină prea târziu, pentru că mulţi oameni  ai perioadei staliniste nu mai sunt şi am pierdut o memorie istorică foarte valoroasă. De aici şi necesitatea continuării proiectului, chiar şi cu scurtarea perioadelor. Este nevoie de o cercetare cât mai amplă şi cât mai rapidă a memoriei istorice. Acest lucru îl facem noi, dar şi colegii din celelalte oraşe Stalin şi cred că valoarea acestui proiect creşte când punem la un loc experienţele oraşelor Stalin. Avem multe lucruri comune, dar există şi multe diferenţe. Dar, puse în comun toate aceste date, trebuie să ne ajute să preţuim valorile europene şi să fim atenţi la perioada comunistă şi să învăţăm din trecut”, a mai spus Nicolae Pepene.  

O temă recentă în istoriografia braşoveană
Dacă în alte oraşe europene perioada comunistă a devenit o temă curentă de cercetare, fiind amenajate chiar şi muzee, în România, lucrurile sunt abia la început. De altfel, Nicolae Pepene a  precizat că din anul 2014, de la schimbarea conducerii Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, „Stalin” a devenit o temă de cercetare şi de dezvoltare a instituţiei. „Am câştigat acest prim proiect european despre oraşul Stalin şi, chiar dacă avem o criză de spaţii culturale şi nu putem vorbi de un Muzeu Stalin, cu siguranţă, va exista o secţiune importantă dedicată acestei perioade. De asemenea, având în vedere că muzeele îşi extind aria către activităţile interactive, vom organiza evenimente în oraş. Vom merge chiar în cartierele muncitoreşti. Proiectul acesta european, este completat de un altul «Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor» pentru care am obţinut finanţare prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, care, în primul rând, are în vedere dezbaterea acestei teme dincolo de muzeu, în special în oraşele muncitoreşti”, a precizat Pepene.