Din iunie, judeţul Braşov riscă să plătească amenzi de 1,5 milioane de euro pentru că nu a închis gropile de gunoi

Una dintre temele care a încins spiritele la discuţiile de sâmbătă la care au participat parlamentarii de Braşov şi conducerea Consiliului Judeţean (CJ) a fost cea a managementului deşeurilor, având în vedere că, din luna iunie, judeţul Braşov riscă să plătească amenzi de 1,5 milioane de euro pe lună pentru că nu a închis rampele de gunoi în care s-a sistat depozitarea în anul 2009, iar banii europeni obţinuţi prin POS Mediu în anul 2010, pentru finanţarea măsurilor cuprinse în master planul privind deşeurile, inclusiv pentru rezolvarea acestei probleme, nu au fost cheltuiţi.
În timpul discuţiilor, deputatul social-democrat Roxana Mînzatu a afirmat că în 19 ianuarie, la Ministerul Dezvoltării Regionale a fost organizată o întâlnire la care a fost invitat atât Consiliul Judeţean Braşov, cât şi primarii localităţilor din judeţ în care nu s-a finalizat ecologizarea depozitelor de deşeuri. „Întâlnirea a fost convocată având în vedere că judeţul Braşov va fi pus în situaţia de a plăti, începând din iunie 2017, amenzi în valoare de 1,5 milioane de euro pe lună, pentru cele cinci depozite de deşeuri care nu sunt închise, respectiv cele de la Râşnov, Făgăraş, Codlea, Victoria şi Săcele. Nu a fost prezent nimeni din CJ Braşov, mai ales că discuţia s-a concentrat pe soluţii, nu pe găsirea unor vinovaţi. Au fost prezentate trei variante de soluţii, dar era nevoie de un decident din partea administraţiei judeţene. Lipsa unui reprezentant al Consiliului Judeţean a fost destul de dăunătoare, însă nu este timpul pierdut”, a declarat Mînzatu. Aceast a mai spus că în ceea ce priveşte problema deşerilor, „am făcut suficient lobby, dar nu sunt pregătite proiecte”.

Primarii nu au răspuns la apel
Preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că vicepreşedintele CJ care s-a ocupat de problema managementului deşeurilor a fost Izabella Ambrus: „Au fost nenumărate întâlniri la Ministerul Mediului, la care a participat inclusiv Roxana Mînzatu. Am avut şedinţe şi aici. Este un lucru pe care îl moştenim şi noi, iar acum nu este deschisă nicio axă de finanţare pentru a putea accesa banii necesari implementării proiectelor ce vizează managementul deşeurilor. Totodată, încă nu a fost finalizat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, iar faptul că trebuie să aşteptăm elaborarea acestui document, pentru a-l pregăti pe cel judeţean, l-aţi spus şi dumeavoastră. V-am întrebat dacă putem să o luăm înaintea celui naţional şi aţi spus că nu”. Totodată, preşedintele CJ Braşov a reamintit la nivelul administraţiei judeţene s-au organizat şi întâlniri cu primarii din judeţ. „Colegii primari, la câte întâlniri au participat?”, a întrebat Veştea.
„Din păcate, deşi au fost convocaţi la nenumărate discuţii, primarii nu au participat”, a confirmat Izabella Ambrus, care a renunţat recent la locul din CJ Braşov pentru cel de deputat ales pe listele UDMR. 
În ceea ce priveşte întâlnirea de la Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a declarat că a fost o întâlnire la care el, personal, nu a putut participa. „După cum bine ştiţi, doamna Izabella Ambrus a avut ca şi una dintre sarcini acest domeniu. Vă garantăm că în perioada următoare vom avea un nou vicepreşedinte şi vom face în aşa fel încât să preia aceste atribuţii. Este o necesitate şi sunt lucruri pe care trebuie să le facem, dar nu putem să învinovăţim pe cineva care a venit de şase luni, pentru că nu a fost aceasta tema întâlnirii noastre. Cine crede că astăzi poate să îşi facă imagine sau că v-am invitat aici pentru a-mi face imagine se înşeală. Am destule motive şi modalităţi de a-mi face imagine şi fără prezenţa dumneavoastră”, a precizat Adrian Veştea.

Cu sau fără incineratoare?
La discuţiile de sâmbătă, deşi neinvitat, a venit şi primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, care a spus că a fost la întâlnirea de la Ministerul Dezvoltării Regionale, la care au participat secretari de stat, directorul general care se ocupă de implementarea POIM. „Noi putem implementa nişte proiecte cu finanţare europeană. Avem o mare problemă: din luna iunie România va plăti penalităţi, care se vor împărţi pe primării, plus consiliile judeţene. Au fost prezentate trei soluţii, iar una dintre ele presupunea recuperarea banilor investiţi. Cel care investeşte va trebui să fie Consiliul Judeţean, care îşi va recupera banii. Primăriile nu pot investi pentru a închide acele gropi. Administraţia judeţeană poate recupera investiţia peste un an, peste doi, când vom avea aprobate acele proiecte şi ne vor fi alocaţi acei bani. Rugămintea mea este ca judeţul Braşov să se mobilizeze, să facă proiectele de închidere de gropi. Există acum unele proiectele, dar, din punctul meu de vedere, sumele sunt foarte mari, umflate. De exemplu, pentru închiderea gropii de la Făgăraş,  conform proiectului anterior ar fi nevoie de aproximativ 1.114.000 euro, dar eu cred că această lucrare se poate realiza 100.000 - 300.000 euro. Cred că trebuie să ne decidem dacă facem acest lucru, pentru că până în iunie nu mai este mult timp. Eu trebuie să plec de aici să ştiu: închid groapa de gunoi din bugetul Primăriei Făgăraş şi nu mai recuperez banii sau se implică Consiliul Judeţean şi recuperez banii”, a mai spus Sucaciu. Pe de altă parte, pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi neconforme din judeţ, el susţine că ar fi nevoie de aproximativ două milioane de euro.
Totodată, primarul Făgăraşului a afirmat că „Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, probabil, se va modifica, dar în versiunea actuală este prevăzută amenajarea unui depozit ecologic la Făgăraş. Cred că va fi modificat Planul Naţional şi, dacă este ca parlamentarii de Braşov să facă lobby, şi nu ne ferim de presă, pur şi simplu să le spunem ce este de făcut, ar trebui să vizeze în noul Plan includerea a unor incineratoare. Şi în Suedia sau Norvegia se folosesc şi sunt mult mai rentabile decât gropile de gunoi. Nu mai sunt nici taxele de 80 de lei de depunere a deşeurilor şi vom putea folosi şi energia regenerabilă. Cred că ar trebui să discutăm cele două probleme şi să şi decidem astăzi”, a mai spus primarul.
Ideea incineratoarelor a fost considerată nerealistă de către Mihai Mohaci (deputat, fost prefect), care a spus şi de ce: „Nu cred că avem suficiente deşeuri pentru a realiza aceste incineratoare”.

Câteva primării au estimat costurile închiderii depozitelor de deşeuri
În încheierea acestui subiect, Adrian Veştea a precizat că joi, 26 ianuarie, la sediul Consiliului Judeţean, va fi organizată o întâlnire privind deşeurile, la care vor fi invitaţi toţi factorii implicaţi. „Vom avea o discuţie tehnică, începem studiile de fezabilitate pentru a vedea exact care vor fi costurile”, a spus Veştea. În ceea ce priveşte acoperirea bugetară, consilierii judeţeni vor stabili acest lucru iar când o vor face „trebuie să ţină cont că noi, Braşovul, suntem în etapa în care suntem şi că nu le putem închide (depozitele de deşeuri - n.r.) decât prin alocarea, în primă fază, de bani de la bugetul judeţean şi ulterior să îi recuperăm, dacă se vor recupera, din fonduri europene, pentru, că repet, ştiu ce înseamnă implementare”. Totodată, el a mai spus că în situaţia în care prin bugetul judeţean va exista posibilitatea alocării unor fonduri pentru închiderea tuturor depozitelor de deşeuri neconforme din judeţ vor fi alocate fonduri în acest sens.
Pe de altă parte, câteva dintre primăriile din judeţ au inclus pe listele de investiţii trimise la Consiliul Judeţean şi lucrări de închidere a depozitelor de deşeuri. Astfel, Primăria Săcele a estimat că pentru astfel de lucrări are nevoie de 7.950 mii lei. Pentru închiderea depozitului de deşeuri, la Râşnov ar fi nevoie de 5.262 mii lei, iar pentru lucrări similare la cea de la Făgăraş, suma necesară efectuării lucrărilor se ridică la 1.150 mii lei.
Reamintim că  în anul 2010 Consiliul Judeţean a semnat cu Ministerul Mediului un contract pentru implementarea Master Planului pentru judeţul Braşov privind gestionarea integrată a deşeurilor, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013. Valoarea totală a proiectului era  de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, lider de proiect fiind Consiliul Judeţean Braşov, însă nu a fost cheltuit nici un euro. În forma iniţială, Master Planul pentru judeţul Braşov prevedea realizarea unor staţii de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009, dar şi realizarea, la Tărlungeni, a unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor, proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an, investiţia fiind estimată la 148 de milioane de euro.