Două dintre proiectele de investiţii aprobate prin Programul PNDL au fost blocate

Din păcate, birocraţia şi desele modificări legislative conduc la neclarităţi şi situaţii neprevăzute, al căror efect constă în blocarea unor proiecte sau imposibilitatea de a se putea finaliza lucrările începute.
Vorbim aici despre Ordonanţa 114, dar şi despre unele Instrucţiuni (Instrucţiunile 1 şi 2) emise ulterior, care abrogă şi modifică coeficienţi, creând astfel neclarităţi în ceea ce priveşte aplicarea propriu-zisă a proiectelor.
Cele mai multe neclarităţi pleacă de la Ordonanţa 114, care a majorat salariul minim pe economie în domeniul construcţiilor, determinând astfel firmele de resort să regândească „politica” în materie de execuţie a lucrărilor.
Aşa se face că, deşi finanţarea este asigurată în cea mai mare parte prin Programul PNDL 2, investiţia referitoare la asfaltarea tuturor străzilor din Feldioara va începe şi ea cu întârziere, proiectul fiind în prezent blocat până la primirea unor răspunsuri şi clarificări.

Peste 70 miliarde de lei pentru asfaltarea şi modernizarea străzilor
Menţionăm că Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) şi Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Comuna Feldioara, judeţul Braşov, au încheiat încă de la sfârşitul anului 2017 un contract de finanţare în valoare totală de 7,2 milioane de lei lei fără TVA (peste 70 miliarde de lei vechi).
Documentul semnat de cele două părţi se înscrie în Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL 2), mai exact în Subprogramul Modernizarea satului românesc, având ca domeniu specific „construirea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice clasificate şi încadrate ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor”.
Banii provin de la bugetul de stat, iar această importantă investiţie care ar putea începe în această vară vizează modernizarea tuturor străzilor din comună.
Din păcate, deşi toate documentele au fost perfectate, firma care a câştigat licitaţia după soluţionarea contestaţiilor depuse nu se poate apuca de lucru.

Asfalt, podeţe şi rigole pe nouă străzi                                                                       
Lucrările vor avea o durată de execuţie de trei ani şi vor cuprinde nu mai puţin de nouă străzi principale şi laterale. Vorbim aici de asfaltare, ca şi de construirea şi amenajarea de podeţe şi rigole.
Străzile care vor intra în programul de modernizare aferent acestei investiţii majore sunt următoarele: M. Eminescu, N. Iorga, Petru Rareş, Cimitirului, Octavian Goga (foto), M. Kogălniceanu, Monumentului, 1 Mai şi Griviţei.
Menţionăm că anul trecut a început şi s-a finalizat o investiţie similară privind modernizarea (asfaltarea) străzilor, amenajarea de trotuare şi parcări în cartierul de blocuri (cartierul Brazilor), în valoare totală de 1,9 milioane de lei, graţie unui alt program de dezvoltare a comunei elaborat de Primărie.
Şi pentru că am amintit de două proiecte BLOCATE, precizăm că lucrările începute în satul Rotbav nu se pot finaliza din aceleaşi motive expuse mai sus, aşteptându-se un răspuns din partea ANAP (Agenţia Naţională de Achiziţii Publice).

Poziţionare geografică şi administrativ-teritorială
Feldioara este situată la 20 km de Braşov, spre nord, pe drumul E 60, în zona colinară desprinsă din Munţii Perşani care coboară spre est, până la râul Olt. Râurile Bârsa şi Vulcăniţa străbat vecinătatea localităţii şi se varsă în Olt, tot în această zonă. Densitatea hidrologică şi prezenţa pânzei freatice la mică adâncime au făcut ca apropierea cursurilor de apă să fie şi să rămână şi azi propice dezvoltării agriculturii.
Pe de altă parte, Feldioara se află la distanţe relativ egale de trei dintre masivele muntoase din zonă: 40 de km faţă de Bucegi, 30 de km faţă de Postăvaru şi 45 de km faţă de Piatra Craiului.
Aşezată pe un platou colinar, localitatea are o poziţie dominantă faţă de aşezările din Ţara Bârsei de Jos, iar învecinarea cu zona muntoasă împădurită a generat o altă categorie de ocupaţii tradiţionale, şi anume exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului.
De-a lungul istoriei, începând cu aşezarea cavalerilor teutoni pe aceste locuri, în secolul XIII, Feldioara a fost Scaun de Judecată, un secol mai târziu târg liber, pentru ca apoi să dobândească statutul de cetate de azil. Astăzi, din punct de vedere administrativ-teritorial, Feldioara este centrul comunei care mai include satele Rotbav şi Reconstrucţia.
Menţionăm că principalele puncte de atracţie turistică şi nu numai sunt reprezentate de Biserica Evanghelică din satul Rotbav, Biserica Ortodoxă cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, Monumentul Eroilor, Biserica Evanghelică şi Cetatea Ţărănească medievală de curând restaurată în comună.