Două muzee ale Braşovului riscă să ajungă în stradă

Condiţiile pentru prelungirea contractelor de închiriere a spaţiilor în care funcţionează Muzeul de Artă şi cel de Etnografie nu au fost negociate cu Biserica Evanghelică (proprietarul clădirii) până la data de 27 noiembrie, aşa cum fusese înţelegerea, astfel că aceasta din urmă poate demara acţiunea în instanţă pentru evacuarea celor două instituţii de cultură. Conducerile celor două muzee au tras un semnal de alarmă cu privire la acest lucru şi au solicitat Consiliului Judeţean Braşov, care este administratorul muzeelor, să aloce fondurile necesare cumpărării clădirii, după ce aleşii judeţeni au emis tardiv, respectiv abia în data de 18 noiembrie o hotărâre prin care i-au desemnat pe cei doi directori să negocieze cu Biserica Evanghelică contractele de închiriere. „În ultimii doi ani CJ  ne-a tot cerut date, cifre, situaţii, detalii privind suprafaţa sau estimări ale costurilor unor investiţii, însă nu s-a luat nici o decizie în sensul rezolvării situaţiei juridice a acestui imobil. Acum, Consiliul Judeţean a cerut ca noi să rezolvăm problema, printr-o negociere, în condiţiile în care noi nu avem persoane cu expertiză tehnică sau avocaţi care să ne ajute în acest demers”, a explicat managerul Muzeului de Etnografie, Ligia Fulga.

Cumpărarea, mai avantajoasă decât chiria
În luna iunie a acestui an, Consiliul Judeţean a fost înştiinţat de către Biserica Evanghelică cu privire la faptul că vrea să le închirieze, însă cuantumul chiriilor nu fusese stabilit, ci urma să aibă loc o negociere. În conformitate cu adresa Bisericii Evanghelice, valoarea chiriilor ar urma să acopere costul asigurării clădirilor, cuantumul impozitului pe clădiri şi teren, dar şi costul reparaţiei acoperişurilor celor două clădiri, precum şi costul restaurării faţadelor. Conducerile celor două muzee au transmis şi o scrisoare deschisă autorităţilor judeţene pentru a semnala gravitatea situaţiei, mai ales că s-au şi investit bani publici în aceste clădiri.  „Sper ca prin această scrisoare deschisă să se găsească cea mai bună soluţie pentru rezolvarea problemei. Biserica Evanghelică pretinde o chirie de 5.726 de lei pe lună pentru Muzeul de Etnografie, însă aceasta nu este calculată în baza prevederilor legale, pentru că dacă se întâmpla acest lucru, valoarea trebuia stabilită la 3.419 lei pe lună. Din 1993, în acest muzeu s-au făcut însă investiţii ce ajung la suma de 370.199 de lei. Dacă s-ar mai adăuga şi suma cerută Muzeului de Artă, cred că în loc să se plătească această chirie, mai bine s-ar cumpăra imobilul. Cred că şi Biserica Evanghelică ar fi de acord cu acest demers, mai ales că reprezentanţii acestei instituţii nu au nimic să ne reproşeze din punct de vedere ştiinţific. Există un precedent în acest sens, respectiv cumpărarea corpului vechi al Maternităţii”, a mai subliniat Fulga.  Aceasta a precizat că pentru Muzeul de Artă chiria stabilită de către Biserică este de  5.000 de euro pe lună (peste 22.000 de lei), astfel că solicită administraţiei judeţene să prezinte public care sunt planurile în ceea ce priveşte această clădire. „Vom face demersuri şi la Ministerul Culturi, căruia îi vom cere constituirea unui fond din care să aloce bani pentru achiziţionarea muzeelor retrocedate din ţară, pentru că în situaţia noastră sunt alte aproximativ 150 de unităţi din România”, a punctat Fulga.

Se pierd finanţările nerambursabile
Muzeul de Artă a fost retrocedat din 2008, iar cel de Etnografie din 2011, iar proprietarul a ţinut să sublinieze faptul că de atunci şi până în prezent nu a perceput nici un fel de chirie. Această incertitudine în care se află cele două instituţii de cultură ale Braşovului a blocat practic şi accesarea unor finanţări cu care se putea derula diverse investiţii necesare. „Din 2007-2008 facem planuri şi proiecte pentru modernizarea muzeului. Din 2009, nu am mai putut face nici o achiziţie, tocmai pentru că nu era rezolvată situaţia juridică a imobilului. În calitate de chiriaşi pierdem oportunitate accesării unor finanţări europene şi asta în condiţiile în care Braşovul candidează pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii”, a explicat Bartha Arpad, managerul Muzeului de Artă.