Dragoste de-o viaţă: Nenea Iosif şi tanti Maria sunt căsătoriţi de 65 de ani

Doi făgărăşeni şi-au unit destinele în urmă cu aproape 66 de ani, iar astăzi se ţin încă de mână şi sunt fericiţi.
Povestea celor doi, Iosif şi Maria, ambii din satul Grânari (lângă Jibert), a fost făcută cunoscută de salutfagaras.ro şi începe în anul 1954. Acum, Iosif are 92 de ani, iar Maria 83.
„Aveam pe atunci o drăguţă, era verişoară cu soţia mea şi aşa am cunsocut-o şi pe Maria. Însă imediat după ce am cunoscut-o am plecat în armată. Şi m-am gândit să îi scriu o scrisoare, era foarte drăguţă şi îmi plăcea de ea. Şi aşa a început totul. Am început cu o scrisoare, am primit răspuns la ea. Şi atunci am prins curaj şi i-am tot scris. Iar când m-am întors acasă ne-am şi căsătorit“, povesteşte Iosif pentru sursa citată.
După căsătorie cei doi soţi şi-au propus să locuiască în Grânari, mai ales că, timp de 6 ani, nenea Iosif a fost şi primarul localităţii: „Pe atunci nu existau comune, ci fiecare localitate sau aproape fiecare localitate avea câte un primar. Iar adunarea sătească din Grânari m-a ales pe mine. Pe timpul meu localitatea a fost electrificată”.
„Am ascultat de el încă de când ne-am căsătorit. Eram un copil pe atunci, aveam doar 16 ani, şi am avut multe de învăţat. Şi acum tot de el ascult şi chiar dacă ne mai certăm, ca în orice cuplu, imediat ne şi trece. Cele mai bune lucruri sunt înţelegerea şi respectul. Am dus greul împreună. Acum, după un an cuplurile deja divorţează“, spune şi tanti Maria.
După 1967 cei doi s-au mutat la Rupea, pentru o viaţă mai bună, iar în anii ’70 s-au mutat în Făgăraş. Au o fată şi un băiat, ea la Făgăraş, el inginer la Bucureşti, iar aceştia le-au dăruit nepoţi şi strănepoţi.
Nenea Iosif a mărturisit că încă o iubeşte pe tanti Maria la fel ca atunci când erau amândoi în faţa altarului. A spus şi care este secretul unei căsnicii trainice. „Ştiţi care este secretul unei căsnicii trainice? Eu zic Da, iar soţia nu zice Nu”, zâmbeşte nenea Iosif, care şi încheie cu o glumă: „Mergea un om pe o cărare şi tot aude o voce care îi spune: nu păşi acolo, că te vei răni, ai grijă că în faţă este o fântână, vezi să nu te răneşti. Şi atunci omul întreabă: Dar cine este vocea asta pe care o tot aud. Iar cineva îi răspunde: Sunt eu, îngerul tău păzitor. Şi atunci omul, enervat, îi răspunde: şi unde ai fost atunci când m-am însurat?!”.
În urmă cu 10 ani, Iosif Puia a scris şi o carte despre satul Grânari, iar prefaţa a fost scrisă de prof. Ioan Funariu.

Foto: salutfagaras.ro