„Drumul ruşinii” tinde să facă tot mai mulţi „pui”

Să mergi cu maşina pe unele dintre drumurile din judeţul nostru este un test de perspicacitate, dar şi o aventură. Acestea sunt practic singurele legături cu restul lumii pentru cei care locuiesc în respectivele zone care nu sunt traversate de vreun drum naţional, dar şi o scurtătură către judeţele vecine. Printre cele mai distruse şosele sunt cele din zona Făgăraşului, care au nevoie urgentă de reparaţii. În judeţul Braşov sunt, în total, 759 de kilometri de drumuri judeţene , dintre care 199 kilometri sunt drumuri pietruite, iar 36,7 kilometri sunt drumuri de pământ. Restul drumurilor sunt asfaltate.

Dacă situaţia fostului drum judeţean 104, care leagă şercaia de Hoghiz (transformat de anul trecut în drum naţional DN 1S), a devenit o „poveste fără sfârşit”, primindu-se doar promisiuni pentru repararea sa de ani buni, un alt drum judeţean, DJ 105 A, care face legătura tot între DN 1, spre Sibiu, şi DN 13, spre Mureş, tinde să primească acelaşi statut de „drum al ruşinii”, din cauza stării dezastruoase.

 

Echipajele de urgenţă ajung cu întârziere

Cei 44 de kilometri ai aceste şosele, care leagă localităţile Rupea şi Cincu, sunt un adevărat calvar pentru şoferii care nu au alternativă pentru a se deplasa spre serviciu sau spre casă. Cea mai distrusă porţiune este cea dintre satul Rodbav şi comuna Cincu, care nu a mai fost reparată de peste 15 ani. Acest drum este şi o „scurtătură” pentru localnici către judeţul Sibiu, interconectându-se cu DJ 104 D. Gropile imense, lipsa asfaltului pe porţiuni destul de mari de drum şi vegetaţia care reduce vizibilitatea, îngreunează trecerea către judeţul vecin, astfel că nu puţini sunt şoferii care aleg să ocolească această rută şi preferă să facă un ocol pe DN 1. Autorităţile locale din zonă se plâng că în cazul unor situaţii de urgenţă şi maşinile pompierilor sau ambulanţei ajung cu întârziere în unele sate din această zonă, tocmai, pentru că infrastructura rutieră lasă de dorit. 

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov spun că singura şansă pentru reabilitarea acestor şosele este accesarea unei finanţări europene, ţinând cont că în 2015, Braşovul a primit mai puţin cu 12% faţă de anul trecut. „Am demarat deja procedurile pentru intabularea acestei şosele care leagă Rupea de Cincu. Am discutat cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Regională şi dânşii consideră că acest drum este eligibil pentru fonduri europene”, a explicat vicepreşedintele CJ Braşov, Mihail Veştea. Pe lista drumurilor care vor fi propuse pentru obţinerea unor finanţări europene se numără şi DJ 131 şi 131 B care leagă localităţile Măieruş-Apaţa-Augustin de drumul naţional spre Covasna (pentru care s-a încheiat un parteneriat şi cu CJ Covasna), dar şi DJ 104 care merge de la Perşani pe sub munte până la Sâmbăta de Sus.