Eco-insule sau locuri de parcare?

Decizia prin care municipalitatea braşoveană a renunţat la achiziţionarea a 175 de eco-insule (150 mari, de tip „clopot” şi 25 îngropate) printr-un proiect cu finanţare europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a stârnit multe discuţii în ultima şedinţă de plen a Consiliului Local Braşov de vineri, 26 septembrie. Măsura a fost criticată de consilierii locali ai USR, care au argumentat că municipalitatea nu trebuie să renunţe oportunitatea de a accesa bani europeni pentru astfel de eco-insule. 
De cealaltă parte, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că eco-insulele sunt reclamate de primari din toată ţara. Totodată, reprezentanţii Primăriei au prezentat mai multe probleme în ceea ce priveşte implementarea acestui proiect.

„Braşovenii nu vor aceste eco-insule”
Printre altele, în timpul discuţiilor, viceprimarul Braşovului Lucian Patraşcu a precizat că, în cazul în care proiectul era continuat, instalarea unor ecoinsule era prea aproape de clădiri locuite şi însemna şi desfiinţarea de 400 de locuri de parcare. „Aceste eco-insule erau mult mai mari decât ceea ce este acum pe platformele de deşeuri selectate pentru montarea lor”, a fost declaraţia lui Patraşcu. 
De asemenea, viceprimarul a prezentat mai multe imagini din care rezulta că cele 100 de eco-insule instalate până acum au capacitate per modul prea mică. 
„Braşovenii nu vor aceste eco-insule. Acest proiect s-a făcut din birou. Pentru cele 100 de amplasamente va trebui să alocăm fonduri pentru achiziţionarea unor noi module pentru deşeurile menajere”, a declarat viceprimarul Braşovului.

„Am descoperit că nimeni din USR nu duce gunoiul”
Patraşcu a lansat şi o serie de critici la adresa fostei administraţii USR, pe care o acuză de superficialitate şi lipsă de responsabilitate în implementarea proiectului ecoinsulelor.   „Când am început implementarea acestui proiect, am descoperit că nimeni din USR nu duce gunoiul! Fie au pubele proprii, fie deleagă pe altcineva să ducă gunoiul. E clar că fosta administraţie a trăit într-o bulă, departe de realitatea străzii, privind totul din birouri confortabile sau de pe ecranele calculatoarelor”, a spus viceprimarul în şedinţa de plen.
Acesta a subliniat că fosta administraţie „a aruncat doar cifre în faţa braşovenilor, în interes pur electoral”, invocând absorbţia de fonduri europene, dar fără rezultate concrete: „Aţi umplut tabele în Excel şi aţi bifat căsuţe, fără nicio urmă de responsabilitate. În realitate, am fost nevoiţi să intervenim pentru a corecta multe greşeli”.

Probleme grave scoase la iveală în ceea ce priveşte ecoinsulele
Potrivit analizei făcute de actuala administraţie, proiectul iniţial prevedea 275 de ecoinsule: 100 supraterane digitalizate (Tip 1), 150 de tip clopot (Tip 2) şi 25 subterane (Tip 3). Evaluarea ulterioară a arătat însă multiple probleme:
- Financiare: costurile de implementare ale proiectului au crescut cu peste 20% faţă de estimările iniţiale, iar cheltuielile neeligibile pentru componentele subterane depăşesc 5 milioane lei.
- Cost-beneficiu: ecoinsulele Tip 2 şi Tip 3 implică costuri suplimentare foarte mari, pentru echipamente speciale şi lucrări complexe, fără beneficii comparabile cu cele de Tip 1.
- Tehnice: locaţiile pentru insulele Tip 2 au fost alese „din pix”, fără măsurători la faţa locului, ceea ce face imposibil accesul utilajelor de descărcare a deşeurilor menajere. Cele subterane ridică riscuri majore – defectarea sistemelor de ridicare şi scurgeri de levigat.
 „Implementarea insulelor clopot şi subterane ar fi dus la eliminarea a patru sute de locuri de parcare. Patru sute! Fosta administraţie n-a dat doi bani pe nevoile reale ale cetăţenilor când a conceput acest proiect”, a atras atenţia Patraşcu.

Încălcări de eligibilitate şi dimensionări greşite
În plus, proiectul a încălcat criteriile de eligibilitate din PNRR, care cer ca fiecare ecoinsulă să deservească minimum 200 de apartamente. „Surpriză: multe locaţii propuse pentru Tip 2 şi 3 nu respectă acest criteriu, fiind sub pragul cerut. Fosta administraţie a ignorat şi această cerinţă de bază!”, a punctat acesta.
Problemele se regăsesc şi în dimensionarea compartimentelor ecoinsulelor de Tip 1: „Fiecare ecoinsulă are două compartimente pentru deşeuri menajere şi câte unul pentru sticlă, plastic şi hârtie. Ştiţi cum ar arăta dimensionarea corectă a lor? Cu cel puţin patru compartimente pentru deşeuri menajere şi câte unul pentru fracţiile reciclabile. Din cauza calculelor greşite, acum trebuie să suplimentăm cu containere”, a explicat Patraşcu.
 „Fosta administraţie a tratat acest proiect cu o superficialitate ieşită din comun, punând interesele electorale mai presus de nevoile braşovenilor. Cine răspunde pentru această situaţie? Răspunde domnul Coliban? Cine răspunde?”, a întrebat retoric viceprimarul în cadrul şedinţei de plen.
El a concluzionat că administraţia Braşovului trebuie să livreze „soluţii care funcţionează cu adevărat”, iar actuala echipă este hotărâtă să corecteze erorile trecutului şi să pună pe primul loc interesul cetăţenilor.

Fără voturi „împotrivă”
Amintim că Primăria Braşov a accesat o finanţare europeană pentru achiziţionarea a 275 de eco-insule. Dintre acestea au fost cumpărate şi amplasate 100 de eco-insule de tip 1. Prin proiectul aprobat în şedinţa de plen din 26 septembrie, municipalitatea braşoveană a renunţat la achiziţionarea a 150 de eco-insule de tip 2 (asemănătoare unor clopote) şi tip 3 (îngropate). În schimb a fost suplimentat cu 4 numărul de eco-insule de tip 1. Decizia a fost aprobată de Consiliul Local Braşov cu 15 voturi „pentru” şi 11 abţineri.