Efectul „Hawalla”

O decizie a Curţii Constituţionale a României (CCR) riscă să arunce în aer dosarele din România în care sunt probe obţinute prin supraveghere tehnică de alte „organe specializate” decât cele de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei.  Pe motiv că nu este clar cine execută supravegherea,  CCR a declarat neconstituţional articolul 142, alin. 1, din Codul de procedură penală, potrivit căruia „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului". Mai precis, CCR face referire la supravegherea tehnică dispusă de procuror, fără a avea mandat de la judecător. Cu alte cuvinte, probe obţinute prin interceptări ale SRI, chiar şi cu mandat de la judecător, pot fi considerate nelegale, după ce judecătorii constituţionali au decis că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală, referitor la punerea în executare a mandatului nu respectă legea fundamentală. „În 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament. Specialiştii consultaţi de Gândul susţin că în acest moment probele obţinute prin supraveghere tehnică de organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege, pot fi considerate nule. Sesizarea la CCR a fost făcută de un grup de turci, iranieni şi chinezi care sunt judecaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, ei fiind deja condamnaţi în primă instanţă pentru că ar fi scos 5 milioane de euro din ţară, alimentând sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”.