Elmas a făcut primul milion de euro în al nouălea an de funcţionare

Înainte de 1989, Braşovul se mândrea cu platformele mari industriale, care duceau numele oraşului peste tot în lume. După câţiva ani de economie de piaţă, coloşi precum Tractorul sau Rulmentul au dispărut, dar în locul lor câţiva antreprenori români au început să construiască afaceri de succes. Un exemplu în acest sens este compania Elmas.
Totul a început în decembrie ’89. Atunci o echipă întreagă a unui atelier de la fostul ICRAL s-a gândit că a venit vremea să renunţe la slujbele de la stat şi să ia calea antreprenoriatului. Astfel, din cei 24 de angajaţi ai atelierului, 12 şi-au depus demisia, iar la câteva luni de la începutul capitalismului au devenit antreprenori cu acte.
Au avut încredere în propriile forţe şi nu şi-au abandonat visul atunci când, în 1992-1994, salariile la stat se dublau de la un an la altul, iar ei munceau 24 de ore din 24 pe bani puţini. „Le-am spus atunci colegilor să aibă răbdare“, povesteşte Marton Geza (foto), directorul general al Elmas. În aceea vreme, cei 12 asociaţi ofereau doar servicii de întreţinere a ascensoarelor. Ascensiunea companiei a fost lentă, dar sigură. Dovadă stă faptul că şi acum, după 26 de ani de la înfiinţare, firma are tot aceeaşi parteneri care au pornit la drum în ’90. „Şi azi suntem tot 12 asociaţi. Din păcate doi dintre noi s-au stins, dar în locul lor au venit copiii“, spune Marton Geza.
Primul milion de euro au reuşit să-l atingă abia în al nouălea an de la înfiinţare, iar apoi au urmat creşteri anuale semnificative până la începutul crizei. În 2008, compania înregistrase o cifră de afaceri de 26 milioane de euro, iar un an mai târziu a raportat o scădere de peste 40%. Acesta era cea de-al doilea şoc pe care l-au primit acţionarii. Înainte de 2000, au pierdut 50% din banii economisiţi din cauza devalorizării monedei naţionale şi a inflaţiei galopante.

De la 12 la 320 de angajaţi
Un mare pas în dezvoltarea Elmas a fost făcut în 2003, an în care cu un credit bancar au reuşit să construiască prima hală din portofoliu. „Din service, sumele câştigate erau mici“, îşi aminteşte managerul Elmas, cu menţiunea că, mai întâi, au început să producă structurile metalice pentru echipamentele pe care le importau din Vest. Rotiţele businessului s-au învârtit din ce în ce mai repede, încât de la 12 angajaţi s-a ajuns la finele anului trecut la 320 de salariaţi. În această ascensiune rapidă, creditele de dezvoltare au fost principalul motor. Astfel, în urmă cu patru ani, Elmas a preluat bunurile fixe şi imobile ale unei fabrici aflată în insolvenţă, cu un credit de la BCR.
„Datorită creditelor, suntem într-o continuă dezvoltare şi modernizare. Facem dintr-o fabrică în paragină una dintre cele mai moderne şi competitive unităţi industriale din Braşov“, spune Marton Geza. El spune că niciodată compania Elmas nu a avut vreun conflict cu băncile. „Dacă relaţia bancă-client sunt pe un calapod corect, ne ajutăm reciproc“, spune Geza, precizând că în cazul în care nu avea acces la sursele de finanţare oferite de bănci, Elmas nu se putea dezvolta. Nu acelaşi lucru îl poate spune despre fondurile europene, deşi în urmă cu doi ani a reuşit să atragă, pe ultima sută de metri, o finanţare importantă.

Tehnologii moderne, soluţii de viitor
Tinerii ingineri care lucrează la Elmas au reuşit împreună cu experinţa seniorilor să dezvolte diverse proiecte pentru eficientizarea companiei. Unele dintre ele au intrat deja pe fluxul de producţie. Un exemplu în acest sens este Arhi Safe, un sistem automatizat de arhivare, dezvoltarea proiectului pornind de la nevoile strice ale companiei. „Având în vedere specificul activităţii noastre s-a ajuns la un volum considerabil de documente pe care trebuie să le arhivăm. Aveam de ales între construcţia unei noi clădiri, ceea ce însemna un teren mare şi, implicit, costuri mai mari, şi un sistem creat de noi“, ne-a explicat managerul Elmas. Folosind ultima tehnologie în activitatea de depozitare, specialiştii companiei braşovene au construit în doar 6 luni o arhivă pe verticală (10,5 metri), construită pe o suprafaţă de doar 25 de metri la sol. Aici sunt arhivate 19 tone de documente, păstrate într-un mediu optim şi cu acces facil bazat pe tehnologie modernă (ERP). Mai mult, sistemul este dotat cu toate elemente de siguranţă împotriva focului.
Anual experţii Elmas gândesc şi construiesc între 5 şi 7 proiecte noi, mare parte din ele fiind patentate. În prezent, se lucrează la un ascensor care să înlocuiască celebrele pasarele pietonale, cum sunt cele de pe DN1. În urmă cu câţia ani au fost dezvoltate mai multe sisteme de parcare auto pe suprafeţe mici. Acestea sunt destinate, în special, centrelor urbane. Potrivit, lui Marton Geza, proiectul a fost implementat şi pentru biciclete.
În vara anului trecut, compania a demarat şi activitatea de upcycling. Acest proces implică refabricarea stivuitoarelor Linde prin refolosirea unor componente viabile nedegradate şi rezultate din dezmembrări. Practic, dintr-un stivuitor scos din uz se pot refolosi între 60 şi 80% din piese. Acestea se reîntorc pe linia de montaj, unde se asamblează un motor nou şi se înlocuiesc componentele necesare. Stivuitoarele refăcute sunt comercializate la preţuri reduse.
Compania Elmas este cunoscută şi peste hotare. Conform lui Marton Geza, exporturile reprezintă circa 10-12% din cifra de afaceri. „Am început timid exporturile“, spune managerul Elmas, cu menţiunea că, recent, compania a montat ascensoare auto în Israel pentru mari concerne din industria auto. Pe partea de ascensoare şi scări rulante, Elmas este partenerul oficial al Mitsubishi Electric, din anul 2011. Cu cele patru direcţii de business în continuă dezvoltare, Elmas reuşeşte să repună Braşovul pe harta industriei româneşti. Şi nu numai.

Foto: Capital.ro