Fabrica Miele de la Feldioara îşi măreşte de trei ori numărul de angajaţi

Germanii de la Miele, care deţin o fabrică la Feldioara, vor încheia anul cu afaceri de 34 de milioane de euro, în creştere cu 39% faţă de anul trecut, iar pentru următorii 3 – 4 ani intenţionează să ajungă la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, mărindu-şi numărul de angajaţi de la 103 la finele lui 2012 la 250 – 300 de persoane.

Grupul german Miele, cu afaceri anuale de peste 3 miliarde de euro, a construit de la zero fabrica de la Braşov în care a investit 24 de milioane de euro şi pe care a inaugurat-o în septembrie 2009. Aici Miele produce plăci electronice şi unităţi electronice de control pentru toată aparatura Miele.

Operaţiunile Miele din România sunt conduse de către Hartmut Hohaus, un german venit în România acum 12 ani. „Am ajuns în România în noiembrie 2001 la Braşov şi a fost dificil pentru mine să mă adaptez din cauza diferenţelor culturale şi de mediu. Era frig, ningea şi străzile erau pline de gropi. La momentul acela nivelul de dezvoltare al ţării şi al oraşului (Braşov - n. red.) era redus, incomparabil cu ce este astăzi”, îşi aminteşte el. O altă barieră a fost la început diferenţa culturală dintre România şi Germania. „În momentul când am început să lucrez toate aceste detalii au trecut pe plan secundar deoarece a trebuit să îmi concentrez toată atenţia asupra îndatoririlor mele”, povesteşte Hohaus pentru zf.ro.

De atunci însă ţara s-a schimbat considerabil, crede el, şi deşi există multe proiecte care ar fi putut fi realizate mai repede cu bani europeni, se observă dezvoltarea economiei şi a mediului de business. Fondurile europene reprezintă însă o bilă neagră pentru România în contextul în care nu au fost absorbite decât 20% din totalul de aproape 20 miliarde de euro puse de UE la dispoziţia României în perioada 2007-2013. „Principala problemă a României o reprezintă însă infrastructura, care ar trebui dezvoltată pe termen scurt”.

Investitorii deja prezenţi pe piaţa locală au avut parte de condiţii favorabile atunci când au decis să dezvolte proiecte în România, însă Hartmut Hohaus crede că este obligatoriu ca în România să nu mai existe modificări de legislaţie şi fiscale pe termen mai lung.