Fermieri vs stat. Discuţii aprinse ieri la DSVSA Braşov

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Braşov a organizat o întâlnire cu fermierii la sediul instituţiei. Chiar dacă scopul a fost informarea crescătorilor de animale legată de prevenirea răspândirii anumitor boli şi de demersurile necesare pentru sacrificarea şi exportul animalelor, discuţiile au mers spre subiecte mult mai fierbinţi. Fermierii şi-au manifestat nemulţumirea legată de nerespectarea anumitor legi şi faţă de birocraţia exagerată atunci când vine vorba de absorbţia fondurilor europene.
Veterinarii DSVSA i-au informat pe fermieri despre documentele necesare atunci când vor să exporte animale sau carne în afara Uniunii Europene, despre cum îşi pot deschide centre de tăiere sau de sacrificare. „Noi am prezentat solicitările şi cerinţele noastre legate de bunul mers al activităţii. Mă refer la norme sanitare veterinare privind identificarea, sănătatea animalelor, posibilitatea de apariţie a unor puncte de sacrificare de capacitate redusă care să vină îăn sprijinul crescătorilor”, a declarat Dorin Enache (foto jos), director DSVSA Braşov.

Animale de prăsilă care împrăştie boli pentru că statul nu impune un minim control
Discuţiile s-au aprins când a venit vorba despre ovine şi anumite boli ale acestora. Fermierii acuză că un crescător din judeţul Hunedoara este protejat de autorităţi şi vinde berbeci de prăsilă la un preţ de 10 ori mai mic, însă aceştia suferă de o boală care se transmite. Aşa s-a ajuns ca o mare parte a ovinelor din Moldova să fie bolnave, după ce fermierii de aici au folosit berbeci de la ferma din Hunedoara, mult mai ieftini decât cei din Braşov. „De câţiva ani de zile, testele de bruceloză la berbeci nu s-au mai făcut. Noi am cerut ca măcar berbecii vânduţi pe formula de minimis să facă analizele de bruceloză, scrapia, rezistenţa la scrapie şi aşa mai departe, întrucât s-au depistat foarte mulţi berbeci vânduţi pe minimis care au fost purtători de bruceloză”, a explicat Petru Eugen Gonţea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor Ovine.
Crescătorii de animale vor să propună ministrului Agricultorii ca ajutoarele financiare să nu se mai acorde decât în cazul berbecilor care au acte doveditoare că nu suferă de aceste boli.

Conflictul „tata şi fiul”
Nemulţumiri chiar mai mari au apărut în momentul în care, în partea a doua, s-a trecut la discutarea problemelor financiare pe care le întâmpină crescătorii de animale. Fermierii au acuzat că, dacă au început o afacere cu un număr redus de animale, nu primesc subvenţii decât pentru acel număr, chiar dacă ajung să crească mult mai multe. Ca să primească acele subvenţii, fac firme pe numele copiilor. Când vor însă să acceseze fonduri europene, nu se poate pentru că la aceeaşi adresă funcţionează mai multe firme şi există suspiciunea că şi alte societăţi se vor folosi de bunurile achiziţionate prin bani comunitari.
„Dacă eu sunt un investitor, nu contează vârsta, vreau să investesc în agricultură. Dacă e prima exploataţie şi am 100 de vaci, am 100 de vaci, dar, dacă am luat 20 de vaci şi, în decursul timpului vreau să ajung la 100 de vaci, nu pot, pentru că legislaţia nu îţi dă voie. Eu iau subvenţie următorii ani pe 20 de vaci, indiferent că eu am mărit exploataţia şi atunci trebuie să deschid o altă exploataţie – pe numele membrilor de familie, pentru că lucrez împreună cu ei – şi din cauza asta apar anomaliile astea pe fonduri europene şi pe toate aceste speţe”, a reclamat Virgil Ţighiu, fermier din Ungra.

Consideraţi „bogaţi” pentru că au fier vechi în curte...
„Am început anul trecut un proiect – deocamdată e la faza de consultant. Mi s-a spus că se declară absolut tot: animale, utilaje, terenuri agricole şi aşa mai departe. După aceea am aflat de la un coleg că nu pot să intru în posesia finanţării deoarece trebuie să declari şi fierul vechi pe care îl ai prin curte, şi dacă găseşte un taler de plug, şi dacă găseşte o cositoare veche, trebuie să o declari. Pe noi nu ne-a anunţat nimeni, că, dacă ne anunţa consultantul şi ne spunea care e situaţia, noi strângeam tot fierul vechi şi îl duceam la colectare”, a sesizat şi Ioan Bularca, fermier din Hărman.
Deocamdată, nu s-a găsit o cale de ieşire din acest cerc vicios. În plus, mulţi consultanţi nu le explică foarte bine fermierilor condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească şi aceştia nu reuşesc să obţină fonduri europene.