Firmele din Braşov, printre cele cu un risc de faliment scăzut

Majoritatea companiilor din România se confruntă cu un risc de a intra în faliment mai ridicat decât acum zece ani, deşi economia României a devenit în această perioadă campioana creşterii în Europa Centrală şi de Est (CEE), arată o analiză a Coface România, publicată în septembrie 2018.
Majoritatea companiilor din România se confruntă cu un risc de a intra în faliment mai ridicat decât acum zece ani, deşi economia României a devenit în această perioadă campioana creşterii în Europa Centrală şi de Est (CEE), arată o analiză a Coface România, publicată în septembrie 2018.
„Aceasta (polarizarea veniturilor - n.red.) explică şi un paradox unic în Europa, cred, că n-am statistici, dar nu l-am găsit în nicio carte de economie: atunci când economia creşte foarte mult, şi România a crescut, în ultimii zece ani, cu 27%, în general, riscul companiilor ar trebui să scadă, cu alte cuvinte, firmele ar trebui să capteze această creştere, să investească, să aibă profituri mai mari, să arate mai bine, dar nu prea se întâmplă”, susţine Iancu Guda (foto), Services Director al Coface România şi preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).
Mai exact, mediana Altman-Z score aplicată tuturor companiilor active din România era în 2007 de 2,52, iar anul trecut era de 1,89, potrivit analizei lui Guda. Mediana Altman-Z score este un celebru model economic, un rating de credit, care arată probabilitatea unei firme de a da faliment – un nivel de sub 1,8 reprezintă un risc mare de faliment, unul între 1,8 şi 3 un risc mediu, iar peste 3 un risc mic.
Cel mai ridicat nivel al medianei Z-score pentru companiile din România, în ultimii zece ani, respectiv cel mai redus risc de faliment, a fost în 2008, de 2,65, urmat de cel din 2007, de 2,52, şi de cel din 2009, de 2,43. În schimb, această mediană indică faptul că firmele din România s-au confruntat în anul 2014 cu riscul cel mai ridicat de faliment din ultimii zece ani, când nivelul a fost de 1,79. Iar acest nivel redus a fost consemnat după cinci ani consecutivi de scădere. În 2009, mediana Z-score a companiilor din ţara noastră era de 2,43, în 2010 de 2,23, în 2011 de 1,91, în 2012 de 1,85, iar în 2013 de 1,82.
De trei ani, mediana Z-score a companiilor locale şi-a reluat creşterea, respectiv au început să aibă mai puţine riscuri sau mai multe şanse de a-şi plăti datoriile – nivelul fiind de 1,83 în 2015, de 1,84 în 2016 şi de 1,89, anul trecut. Numai că această revenire se face într-un ritm mai lent, de 0,01-0,05 faţă de ritmul de scădere, de –0,03-0,32.
„În România, companiile n-au avut niciodată risc mic. Mediana Z-score a atins cel mai ridicat nivel în 2008, de 2,65, înainte să ne lovească criza financiară. În ultimii cinci ani, rămânem la 1,8-1,9. Deci, suntem la graniţa între risc mare şi risc peste medie, deşi creştem foarte mult ca PIB. Nu se vede, pentru că firmele mici care reprezintă marea masă a firmelor active în România nu au reuşit să capteze această creştere economică”, subliniază Guda.
Primele 1.000 de companii din România din totalul de aproximativ 500.000 de companii generează jumătate din veniturile totale cumulate ale businessurilor locale, potrivit analizei Coface România. În plus, companiile cu cifra de afaceri de peste un milion de euro au ajuns să reprezinte, la finele anului trecut, 86% din veniturile generate de toate companiile din România, o pondere în creştere de la 74%, la finele anului 2008.
„Companiile mici, cu venituri sub 1 milion de euro, stau mult mai prost decât companiile mari, cu venituri de peste 1 milion de euro. Ceea ce ne îngrijorează este dimensiunea lor, ca număr, 96% din companiile active în România sunt mici. Masa suferă, au sărăcit, au pierdut din competitivitate, din performanţă, relativ la companiile mari, în favoarea, în special, a firmelor multinaţionale, care ţin economia. Mai sunt puse la colţ, mai sunt atacate, dar companiile mari plătesc taxele, angajează oamenii şi ţin economia, ca dimensiune şi competitivitate”, a mai spus Guda.
În judeţele din Vest şi Centru, companiile au cel mai redus risc de faliment din ţară, potrivit medianei Z-score, dar cele mai bune sunt de nivel mediu. Sibiul este judeţul campion, cu un Z-score de 2,40, pentru cele 9.817 companii cu 120.780 de angajaţi. Acesta este urmat, la foarte mica distanţă, de Timiş, cu 2,39 Z-score, pentru cele 20.816 companii, la care erau angajate 209.436 de persoane, şi de Cluj, cu un Z-score de 2,34, pentru 26.531 de companii cu 184.215 angajaţi. Pe următoarele locuri, cu riscuri în creştere, dar de nivel mediu, s-au clasat: Braşov, cu un Z-score de 2,23, pentru cele 16.530 de companii, care cumulau 163.323 de angajaţi, şi de Bucureşti, cu un Z-score de 2,22, la 99.480 de companii care aveau 1.163.995 de angajaţi.
Iar această evoluţie se produce în condiţiile în care România are cele mai ridicate ritmuri de creştere a economiei din CEE. Mai exact, cu ritmul de 6,9%, România a avut cea mai mare creştere economică anul trecut dintre cele 12 ţări din CEE, mai aproape de fiind doar Slovenia, cu 5%, şi Estonia, cu 4,9%, în timp ce Serbia a înregistrat cea mai slabă creştere, de 1,9%.
PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2007, cu 8,4% în 2008, dar a scăzut cu 6% în 2009 şi cu 2,7% în 2010. Ulterior, a revenit pe creştere: de 2% în 2011, de 1,3% în 2012, de 3,3% în 2013, de 3,5% în 2014, de 3,9% în 2015, de 4,8% în 2016 şi de 6,9% în 2017. Pentru acest an, economiştii Coface estimează o creştere între 4% şi 4,5% a economiei ţării noastre, iar pentru anul viitor de 3,8%.
„Patru ani de creştere economică (2011-2014) au fost necesari pentru a recupera pierderea din recesiune (2009-2010) şi a reveni la nivelul PIB real înainte de impactul crizei financiare”, au remarcat consultanţii de la Coface România. PIB real al României din perioada 2008 – 2017 s-a majorat cu +27,4%, nivel sub cel al Polaniei, de +38,7%, dar peste cel al Cehiei, de +16,2%, şi de cel al Ungariei, de +11%.
Creşterea medie de anul trecut a economiilor din CEE, de 4,5%, este cea mai mare din 2008 până în prezent, a remarcat Grzegorz Sielewicz, economistul şef al Coface CEE. PIB-ul din CEE a crescut, în medie, cu 3,1% în 2016 şi cu 3,7% în 2015, iar în acest an este estimată o apreciere de 4,1%, iar anul viitor de 3,4%. În toate cele 12 ţări din CEE, inclusiv în România, consumul a fost şi rămâne principalul factor de creştere, iar, anul acesta şi anul viitor, se remarcă o încetinire a creşterii economice.