leasing@afiparkbrasov.ro leasing@afiparkbrasov.ro

Curs BNR

1 EUR = 4.6662 RON

1 USD = 4.0794 RON

1 GBP = 5.2488 RON

1 XAU = 160.5225 RON

1 AED = 1.1106 RON

1 AUD = 2.9650 RON

1 BGN = 2.3858 RON

1 BRL = 1.0861 RON

1 CAD = 3.0960 RON

1 CHF = 4.1096 RON

1 CNY = 0.5875 RON

1 CZK = 0.1792 RON

1 DKK = 0.6253 RON

1 EGP = 0.2278 RON

1 HUF = 1.4518 RON

1 INR = 0.0571 RON

1 JPY = 3.6268 RON

1 KRW = 0.3616 RON

1 MDL = 0.2385 RON

1 MXN = 0.2001 RON

1 NOK = 0.4807 RON

1 NZD = 2.7937 RON

1 PLN = 1.0782 RON

1 RSD = 0.0394 RON

1 RUB = 0.0621 RON

1 SEK = 0.4525 RON

1 TRY = 0.7611 RON

1 UAH = 0.1470 RON

1 XDR = 5.6614 RON

1 ZAR = 0.2901 RON

Editia 6852 - 21 noi 04:25

Firmele străine fac peste jumătate din afacerile Braşovului

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 02 februarie 2018

Statul mai are 1% din economia judeţului

Firmele străine fac peste jumătate din afacerile Braşovului

Companiile străine au realizat, în 2016, circa 54% din cifra de afaceri a judeţului Braşov, reiese dintr-o analiză realizată de Patronatul Investitorilor Autohtoni. 
Firmele braşovene au avut în 2016 o cifră de afaceri de 42,9 miliarde de lei, 45% din aceasta fiind realizată de companiile private cu capital autohton. Companiile private cu capital străin au realizat 54% din cifra de afaceri a Braşovului, în timp ce restul de 1% a fost aportul firmelor cu capital de stat.
Braşovul a încheiat 2016 pe locul şase într-un top realizat după cifra de afaceri, după Bucureşti (429,9 miliarde de lei), Ilfov (84,6 miliarde de lei), Timiş (54,3 miliarde de lei), Argeş (52,2 miliarde de lei) şi Cluj (47,5 miliarde de lei). Dintre toate acestea, doar Clujul are un aport mai mare al capitalului privat românesc în raport cu cel străin (52% versus 47%).
Capitalul privat românesc are cea mai mare pondere, de peste 90%, în două dintre cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic judeţe ale României: Tulcea şi Vaslui. Acestea au o cifră de afaceri totală, calculată ca sumă a cifrelor de afaceri a tuturor companiilor cu sediul în judeţul respectiv, de 6,3 miliarde de lei, respectiv 5,6 miliarde de lei în 2016. Faţă de judeţe din vestul ţării precum Timiş sau Cluj, raportul este de 1 la 10 în ceea ce priveşte puterea economică a acestor judeţe. În 32 din judeţele României, capitalul privat românesc are o pondere de peste 51%, aceasta evidenţiind faptul că deşi la nivel naţional capitalul străin deţine 50%, polarizarea sa în câteva zone face ca o majoritate a judeţelor să fie sub controlul capitalului privat românesc.
În topul judeţelor unde prezenţa capitalului privat românesc este puternică mai sunt Brăila, cu 84%, Neamţ, cu 80%, Teleorman, cu 83%, Vrancea, cu 87%, sau Botoşani, cu 83% şi Bacău, cu 87%. În judeţele slabe din punct de vedere economic, cu afaceri anuale de 5-6 miliarde de lei, precum Teleorman, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Covasna, Caraş-Severin sau Botoşani, capitalul privat românesc domină pentru că firmele străine nu au luat încă în considerare aceste judeţe propice pentru investiţii. Pe de altă parte, lipsa unor investitori străini de anvergură a dus şi la stagnarea afacerilor în general din aceste zone, astfel încât nici firmele cu capital privat românesc nu au avut posibilitatea să se dezvolte corespunzător.
Astfel, în pofida creşterii economice la nivel naţional din ultimii 3-4 ani, judeţe precum Mehedinţi, Tulcea, Botoşani, Sălaj au raportat o scădere a cifrei de afaceri în 2016 cu 3-5%. Aceasta înseamnă că firmele din aceste zone nu au găsit mediu propice pentru a-şi majora afacerile local şi că există prea puţine companii rezidente în aceste judeţe care să beneficieze de prezenţa în alte regiuni geografice ale României unde să-şi vândă produsele sau care să acceseze pieţe de export.
Deci cu cât sunt mai slab dezvoltate judeţele şi duc lipsă de investitori străini, cu atât nu reuşesc să beneficieze de creşterea economică din ultimii ani, care a venit în primul rând pe canale externe. Pe de altă parte, creşterea consumului, probabilă şi în aceste judeţe, se vede doar în conturile marilor retaileri care au sediul companiilor în Municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov, deci nu în cifra de afaceri a judeţelor respective. Simetric, cele mai puternice judeţe precum Timiş, Cluj, Argeş sau Alba au avut o creştere a afacerilor între 5 şi 13% anul trecut.

Foto: Victor CRISTESCU

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotional