Gârcini, un cartier de… minori, conform unui recensământ real efectuat pe bani europeni

Autorităţile din municipiul Săcele au realizat un recensământ real al cartierului Gârcini, unde se află teoretic cea mai mare comunitate compactă de romi din ţară. Acest recensământ era necesar pentru a se contura şi strategia de dezvoltare a zonei, care va fi de fapt baza pentru accesarea unor finanţări nerambursabile.
Surprizele nu au întârziat să apară datele fiind mult diferite faţă statisticile întocmite cu ocazia Recensământului din 2011 care arătau că în acest cartier trăiesc peste 7.000 de persoane. Pentru a realiza acest recensământ şi a contura strategia de dezvoltare, edilii din Săcele au accesat prin Grupul de Acţiune Locală din acest cartier, 50.000 de euro.

Media de vârstă, 22 de ani
Astfel, în conformitate cu datele prezentate de către primarul Virgil Popa, după efectuarea acestui studiu, cartierul are o populaţie de 5.975 de persoane, din care 52,4% sunt bărbaţi. În ceea ce priveşte etnia, majoritatea localnicilor, 77,8%, s-au declarat români, doar 5,7% romi, 15,6% ţigani şi un procent de 0,9% s-au declarat maghiari.
În conformitate cu aceleaşi date, mai bine de jumătate din populaţia cartierului, 52,2%, este minoră cu vârsta între 0 şi 17 ani, astfel că media de vârsta a cartierului este de doar 22 de ani. În schimb, doar o mică parte din populaţie are peste 60 de ani, 4,5%. „În conformitate cu datele recensământului, 63,4% din naşteri au avut loc până la împlinirea vârstei de 18 ani, de aici rezultă practic şi media de vârstă de numai 22 de ani din acest cartier”, a explicat Virgil Popa. Chiardacă vorbim de peste 2.500 de minori, totuşi marea majoritate are întemeiată o familie: 30,8% sunt căsătoriţi şi un procent tot de 30,8% din populaţie trăieşte în concubinaj.
În ceea ce priveşte veniturile, ţinând cont de vârsta tânără a acestei comunităţi, numai 17,3% au declarat că au un salariu lunar constant, iar aproximativ 45% nu au dat nici un răspuns în ceea ce priveşte venitul. Totuşi, după cum a susţinut primarul, în ultimii ani, numărul de beneficiari de ajutor social din acest cartier a scăzut de la peste 1.000 la puţin peste 200.

Primăria vrea să acceseze 7 milioane de euro de la UE pentru Gârcini
Faptul că la recensămintele de până acum nu au fost declarate datele reale a făcut şi ca autorităţile să nu poată accesa finanţări nerambursabile pentru dezvoltarea unor proiecte de care această comunitate marginalizată ar fi avut nevoie, ţinând cont că zona nu are apă potabilă curentă sau canalizare. „Acum, că avem aceste date, conturăm strategia de dezvoltare şi dorim să o predăm până la finele lunii noiembrie şi sperăm că vom accesa acea sumă importană pentru comunitate, de 7 milioane de euro, care are 2 componente importante, de infrastructură şi educaţională. 70% din sumă vrem să o direcţionăm spre infrastructură, începând de la alimentarea cu energie electrică, la reţele de apă şi canalizare, iluminat public, dar şi o baie comunală, fără să jignim pe nimeni. Este un proiect care i-ar ajuta foarte mult. Vrem să facem şi un dispensar, dar şi o şcoală nouă, dar banii europeni nu ne vor ajunge, deoarece în conformitate cu studiul de fezabilitate costul e de 4 milioane de euro, astfel că îl vom depune pe PNDL 2. Până la jumătatea lui 2018, urmează să primim un răspuns cu privire la strategia depusă şi fondurile europene ce ne vor fi alocate, astfel ca să începem să depunem proiecte, iar din 2019 să şi începem efectiv implementarea lor”, a subliniat primarul Virgil Popa.
Nu în ultimul rând, primarul Virgil Popa a precizat că recensământul a fost făcut ca la carte, fiind realizat de o firmă specializată pe durata a o lună şi jumătate, din casă în casă, la propriu vorbind, pe fiecare dintre cele 13 străzi mergând câte 10 operatori de sondaj. În sprijinul operatorilor au fost şi reprezentanţii comunităţii de romi, dar şi Poliţia Locală pentru a fi evitată apariţia unor incidente.