Gata cu avertismentele: după 6 iunie, Garda de Mediu va taxa primăriile pentru gunoaie

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Gabor, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă că a avut o întâlnire cu toţi operatorii de salubritate din judeţul Braşov, la care a participat şi prefectul judeţului, Ciprian Băncilă, reprezentanţii administraţiei judeţene care răspund de partea de management al deşeurilor, Agenţia pentru Protecţia Mediului precum şi toţi inspectorii Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, scopul discuţiilor fiind analizarea problemelor din judeţ privind managementul deşeurilor.
„În urma discuţiilor şi analizelor s-a constatat că situaţia este, din păcate, foarte rea. Am vrut să vedem cum stăm cu  depozitarea deşeurilor. Anul trecut s-au depus 48.827.630 de kilograme de deşeuri la depozitele din judeţul Braşov. O problemă este că multe unităţi teritorial - administrative nu au contract cu depozitul ecologic de la Braşov. Totuşi, printre altele, am înţeles că oraşul Victoria duce deşeurile la Sibiu, iar cei de la Buneşti la Sighişoara. Sunt însă în jur de 20 de localităţi care nu au contracte de depozitare, iar în câteva situaţii nu sunt semnate nici măcar contracte de salubrizare, cum este cazul comunelor Dumbrăviţa, Şoarş şi Racoş”.

Consiliul Judeţean va elabora un nou Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
Până în data de 6 iunie, a mai spus Adrian Gabor (foto), operatorii de salubrizare şi primăriile trebuie să transmită administraţiei judeţene toate datele din ultimii trei ani referitoare la colectarea şi depozitarea deşeurilor. „Aceste date vor sta la baza unui plan de management al deşeurilor, dar unul real. Noi avem câteva situaţii în Consiliul Judeţean, dar întotdeauna ei au scăzut cantităţile raportate, ca să nu fie prinşi că au depozitat pe unde au apucat, cum s-a întâmplat şi la Făgăraş. Nu mai putem merge cu depozitele care sunt acum şi care trebuiau închise. Ba mai mult, am înţeles că unele dintre ele au fost şi raportate că ar fi deja închise. Noi trebuie să fim realişti, să facem un plan de bătaie cu închiderea acestor rampe, dar nu la sumele acelea astronomice. Se pot face astfel de lucrări şi cu mai puţini bani, cum s-a întâmplat atunci când a fost închis depozitul de cenuşă al CET Braşov”, a declarat Gabor.

Prin acest plan de gestionare a deşeurilor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a afirmat că vor fi stabilite amplasamentele staţiilor de transfer, dar şi locul unde va trebui realizat un nou depozit ecologic, vizată fiind zona Făgăraş - Rupea. Gabor a mai spus că noul plan judeţean de management al deşeurilor va trebui implementat împreună cu primăriile: „Consiliul Judeţean nu poate atrage fonduri. Pentru a primi o astfel de finanţare, ar trebui ca la nivelul judeţului Braşov să existe un singur operator de salubritate. Sper ca noul plan de gestionare a deşeurilor să fie gata”.
După 6 iunie, Adrian Gabor a avertizat că Garda de Mediu va începe să aplice sancţiuni.

S-a pierdut o şansă de 176 milioane de euro, nerambursabili
De altfel, de-a lungul anilor judeţul a mai avut astfel de planuri, iar în anul 2010 Consiliul Judeţean a semnat cu Ministerul Mediului un contract pentru implementarea Master Planului pentru judeţul Braşov privind gestionarea integrată a deşeurilor, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013. Valoarea totală a proiectului era  de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, lider de proiect fiind Consiliul Judeţean Braşov. Masterplanul viza aproape toate localităţile judeţ, însă proiectul nu a mai fost implementat.
În forma iniţială, Master Planul pentru judeţul Braşov prevedea realizarea unor staţii de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009 printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar şi realizarea, la Tărlungeni, a unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor. Aceasta, de tip Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică), era proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an, investiţia fiind estimată la 148 de milioane de euro.
După mai multe tentative nereuşite de realizare incineratorului, în anul 2013, administraţia judeţeană a descoperit că nu se poate, motivul oficial fiind că a dispărut şi materia primă, cantitatea de deşeuri menajere din judeţ scăzând foarte mult, iar o unitate care să deservească doar judeţul Braşov nu ar mai fi fezabilă.
Pentru a nu pierde întreaga finanţare, administraţia judeţeană a cerut şi a primit acordul Ministerului Mediului să „rupă” proiectul în două. În prima fază urmau să fie realizate lucrările la mai multe staţii de transfer, la o staţie de tratare mecanică la Făgăraş şi urmau a fi închise rampele de gunoi municipale în care depozitarea a fost sistată în anii anteriori. Investiţia era estimată la 23 de milioane de euro. În scurt timp, CJ  a ajuns la concluzia că nici aşa proiectul nu poate fi implementat în ciclul bugetar european 2007 - 2013 şi a decis să îşi încerce norocul în următoarea perioadă de programare, 2014 - 2020.
În noul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, Adrian Gabor a afirmat că nu va mai fi inclusă unitatea de valorificare energetică a deşeurilor de la Tărlungeni.