leasing@afiparkbrasov.ro leasing@afiparkbrasov.ro

Curs BNR

1 EUR = 4.6975 RON

1 USD = 4.1192 RON

1 GBP = 5.3305 RON

1 XAU = 170.2283 RON

1 AED = 1.1214 RON

1 AUD = 2.9602 RON

1 BGN = 2.4018 RON

1 BRL = 1.0983 RON

1 CAD = 3.1066 RON

1 CHF = 4.1441 RON

1 CNY = 0.6079 RON

1 CZK = 0.1837 RON

1 DKK = 0.6293 RON

1 EGP = 0.2302 RON

1 HUF = 1.4745 RON

1 INR = 0.0579 RON

1 JPY = 3.7645 RON

1 KRW = 0.3669 RON

1 MDL = 0.2402 RON

1 MXN = 0.2160 RON

1 NOK = 0.4829 RON

1 NZD = 2.7866 RON

1 PLN = 1.0943 RON

1 RSD = 0.0397 RON

1 RUB = 0.0620 RON

1 SEK = 0.4579 RON

1 TRY = 0.7696 RON

1 UAH = 0.1472 RON

1 XDR = 5.7408 RON

1 ZAR = 0.2981 RON

Editia 6930 - 22 mar 11:16

Guvernul dă, altul plăteşte: Salariul minim în construcţii, „lovitură sub centură” pentru primării

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 25 februarie 2019

După majorarea salariului minim la 3.000 de lei în construcţii, firmele au început să trimită notificări pentru majorarea tarifelor la lucrări. Coeficientul de actualizare aprobat de stat este de 57,9% pentru manoperă, valoarea contractelor a sărit practic „în aer”

Guvernul dă, altul plăteşte: Salariul minim în construcţii, „lovitură sub centură” pentru primării

Creşterea salariului minim pe economie pentru muncitorii din construcţii avantajează statul, care va încasa mai mulţi bani, dar nu şi autorităţile locale, care vor trebui să plătească mai mult pentru lucrările pe care le au deja în derulare. Mai exact, până la data de 31 decembrie 2019, salariul minim brut pe economie era de 1.900 de lei, inclusiv în domeniul construcţiilor, iar când s-au înscris la licitaţii, firmele au luat în calculul ofertei de preţ această valoare pentru costul cu manopera. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018, de la 1 ianuarie 2019, salariul de salariul minim brut pentru muncitorii din domeniul construcţiilor a fost stabilit la 3.000 lei lunar. În aceste condiţii, constructorii au recalculat valoarea manoperei şi au început să trimită autorităţilor locale cu care au încheiat contracte notificări privind majorarea valorii contractelor. Conform legislaţiei, administraţiile publice trebuie să accepte aceste majorări şi să semneze acte adiţionale cu constructorii. Impactul acestor acte adiţionale asupra bugetelor locale (indiferent dacă este vorba de primăriile unor comune mici, ale unor municipii sau de consilii judeţene) este major, afectând planurile de investiţii pe anul în curs.
Constructorii au transmis adresele către administraţiile publice după ce, în 25 ianuarie, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii a solicitat Comisiei Naţionale de Prognoză şi Strategie (CNPS) să calculeze coeficientul de actualizare a costurilor cu manopera ca urmare a creşterii salariului minim, acesta fiind publicat recent pe site-ul comisiei. Astfel, în funcţie de perioada de referinţă coeficientul pe trimestrul I al anului 2019 este, de exemplu, de 232,8 % (dacă se consideră 100% salariul minim din primul trimestru al anului 2016) sau de 157,9 % (dacă se consideră 100% salariul minim pe economie din anul 2018). 
Altfel spus, toate contractele pentru lucrări de construcţie, partea de manoperă prevăzută în devizul de contract, se indexează cu 57,90% în 2019 faţă de sumele din 2018.

Uniunea Europeană ar putea plăti o parte a acestor majorări
Cererile de indexare au început deja să curgă la primăriile din judeţ şi la Consiliul Judeţean Braşov, prin care se cere recalcularea preţurilor şi semnarea de acte adiţionale. Practic, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, „toate aceste contracte au sărit în aer şi trebuie adiţionate cu cel puţin 10% , iar în unele situaţii cu mai mult”.
De exemplu, pentru modernizarea drumului de sub munte, un proiect în valoare de 33 milioane euro, pentru administraţia judeţeană a obţinut o finanţare europeană, preşedintele CJ Braşov a afirmat că majorarea este de 11%. Veştea a precizat că vineri a avut o discuţie cu directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, privind această situaţie: „L-am întrebat cine va acoperi această creştere. Înţeleg că se va merge pe următoarea strategie: valoarea estimată a contractului, aproximativ 33 milioane de euro, probabil că va scădea la 85% în urma licitaţiei şi, practic, cei 15% vor reprezenta o modalitate de a acoperi această majorare”.

În cazul proiectelor finanţate prin PNDL, autorităţile locale „nu au scăpare”
Reprezentantul administraţiei judeţene a mai spus că a crescut valoarea tuturor contractelor aflate în derulare, media fiind de 15%. „Avem o adresă primită de la Ministerul Dezvoltării Regionale, prin care ne este confirmat faptul că toate aceste creşteri sau acte adiţionale încheiate la contractele de lucrări finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, vor fi suportate din bugetele locale. Practic, localităţile din judeţul Braşov vor trebui să acopere aceste creşteri”, a explicat reprezentantul administraţiei judeţene.

Taxaţi sunt cei care au investiţii
Spre exemplu, la Râşnov, numai pentru un contract, respectiv cel privind reabilitarea Cetăţii Râşnov, Primăria ar trebui să plătească în plus 2,954 milioane de lei, fără TVA - sumă care reprezintă indexarea cu 57,9% a costurilor cu manopera. „Anul trecut, când a fost semnat contractul, lucrările propriu-zise erau de 11,5 milioane lei. Acum, suma a crescut cu 23%, până la 14,4 milioane lei. Fiind vorba de un proiect pentru care am obţinut o finanţare de la Uniunea Europeană, se pune întrebarea dacă această majorare va fi inclusă în categoria cheltuielilor neeligibile şi va trebui plătită de la bugetul local sau va fi achitată din fondurile europene sau guvernamentale ce reprezintă asistenţa nerambursabilă”, a declarat primarul Râşnovului, Liviu Butnariu.
Râşnovul are peste 15 contracte de lucrări în derulare, notificări se anunţă pentru toate, şi nu este exclus să se ajungă la o sumă care să se apropie de bugetul din venituri proprii al localităţii, aprox. 6 milioane de lei.
Primăria a solicitat clarificări atât de la ADR, pentru proiectele în curs cu finanţare europeană, cât şi la alte autorităţi.

Primăria Braşov aşteaptă clarificări
Nici la Primăria Braşov situaţia nu este mai bună, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Toarcea, precizând că impactul introducerii salariului minim pentru muncitorii din construcţii va fi major. „La nivelul Primăriei Braşov s-au făcut mai multe calcule, rezultatul fiind că, în cazul unor contracte, valoarea lucrărilor va creşte foarte mult, în unele cazuri majorarea fiind de câteva milioane de lei. Noi am cerut Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice  (ANAP- n.r.) instrucţiuni privind aplicarea coeficientului de actualizare a valorii contractelor de lucrări. Acum facem plăţile în baza contractelor semnate, iar după ce vor primi clarificările de la ANAP vom vedea că sume mai avem apoi de achitat”.

+4 -3

Comentarii

novak

2019-03-04 07:03:14


E o vorba din batrani: nu-i treaba magarului de unde beau oile apa. Inainte sa va luati de bugetari, fara sa stiti despre ce e vorba, uitati-va la barna din ochiul vostru. Asa e crestineste.

AUREL AMALINEI

2019-02-25 11:01:11


asta este situatia munca pe santier este grea vant,ploae ,soare etc.Sa mai Sa mai taie de la bugetari care stau la caldurica sa mai dea la cei pe santier

Costea Ion

2019-02-25 05:54:21


Nu la constructori e problema ci la bugetari. Cei din construcții muncesc, sunt utili, plătesc taxe și impozite pe când asistații de la buget sunt o gaură neagră. Salariile acestor asistați trebuie înjumătățite, numărul lor redus cu o treime iar restul trebuie puși efectiv la muncă, nu la frecat buha.

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotional