Mica Publicitate | Arhiva | Contact

Curs BNR

1 EUR = 4.9758 RON

1 USD = 4.6712 RON

1 GBP = 5.7677 RON

1 XAU = 354.4765 RON

1 AED = 1.2719 RON

1 AUD = 3.0068 RON

1 BGN = 2.5441 RON

1 BRL = 0.8970 RON

1 CAD = 3.4040 RON

1 CHF = 5.1247 RON

1 CNY = 0.6449 RON

1 CZK = 0.1969 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0971 RON

1 HUF = 1.2603 RON

1 INR = 0.0560 RON

1 JPY = 3.0182 RON

1 KRW = 0.3387 RON

1 MDL = 0.2597 RON

1 MXN = 0.2740 RON

1 NOK = 0.4241 RON

1 NZD = 2.7592 RON

1 PLN = 1.1519 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0500 RON

1 SEK = 0.4281 RON

1 TRY = 0.1433 RON

1 UAH = 0.1174 RON

1 XDR = 6.1419 RON

1 ZAR = 0.2447 RON

Editia 8168 - 23 apr 01:38
Sunteti aici: Home // Arhiva // 2015 // Editia 5969 // Hidromecanica, cea mai veche fabrică din Braşov, a intrat în faliment

Hidromecanica, cea mai veche fabrică din Braşov, a intrat în faliment

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 22 aprilie 2015

Odată cu închiderea producătorului de motoare şi turbine, industria comunistă constructoare de maşini din oraşul Braşov mai este reprezentată doar de ce a mai rămas din Roman SA.

Hidromecanica, cea mai veche fabrică din Braşov, a intrat în faliment
La finele săptămânii trecute a fost pronunţat falimentul companiei Hidromecanica Braşov, producător de motoare şi turbine, practic una dintre ultimele urmaşe ale uzinele comuniste care se întindeau pe zeci de hectare şi care angajau mii de oameni. În acest moment, singura reminiscenţă a vechiului regim în industria oraşului Braşov mai este Roman SA, dar într-o formă mult redusă şi cu abia câteva sute de angajaţi, care anul trecut abia a reuşit să producă şapte camioane. 
Compania Hidromecanica a intrat în insolvenţă în noiembrie 2010, după ce în vara acelui an Fiscul braşovean îi vânduse cel mai important activ - terenul şi activele din Centrul Civic al Braşovului - pentru 14 milioane de euro. În august anul trecut, compania a trimis acasă şi ultimii 150 de angajaţi pe care îi avea.
 
Istorie de 135 de de ani
Uzina a fost înfiinţată în 1880. Cei aproximativ 6.000 de angajaţi lucrau în ateliere de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice, apoi şi în secţiile de turnătorie oţel şi forjă. În clădirea „Hidromecanica”, fosta uzină „Fraţii Schiel” şi fosta întreprindere „Strungul” din anii '50 s-a fabricat primul autobuz şi primul strung românesc.
Practic, denumirea uzinei din Centrul Civic a fost schimbată în „Hidromecanica” în 1961, când fabrica s-a specializat în transmisii hidraulice şi turbosuflante pentru motoarele Diesel, iar în 1978, în cartierul Tractorul, s-a construit o nouă unitate numită „Hidromecanica 2” care a produs, in special, transmisii hidromecanice.
Societatea braşoveană a fost introdusă pe lista PSAL 1 a societăţilor de stat ce trebuiau privatizate de către Guvernul Mugur Isărescu. Pentru că a trenat foarte mult, privatizarea a avut loc abia în 2001, fiind ales, şi pe considerente politice, omul de afaceri braşovean, Alexandru Crişan. Pe perioada administraţiei Crişan, însă, societatea a fost introdusă într-un joc al fraudelor realizate de familia Crişan la Urex Rovinari, companie adusă în pragul falimentului. În cele din urmă, în vara lui 2004, contractul de privatizare a fost reziliat, întreprinderea fiind din nou scoasă la mezat de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului.
S-au primit şi atunci trei oferte - din partea SIF Transilvania, care mai deţine 45% din acţiuni, din partea omului de afaceri Lucian Gârbacea şi din partea societăţii Fin Ivar, firmă aflată în cercul de influenţă al familiei fostului senator PSD, Ioan Seche. Această societate a fost, de altfel, şi desemnată câştigătoare, pentru o ofertă financiară mult mai bună. Două zile mai târziu, AVAS a revenit asupra deciziei şi a scos din nou societatea la privatizare, deoarece Fin Ivar SA avea un acţionariat înglodat în datorii către stat.
Cea de-a treia încercare de privatizare s-a soldat cu desemnarea ofertei de cumpărare a pachetului majoritar de acţiuni a omului de afaceri Lucian Gârbacea, unul dintre asociaţii firmei de transport Luc Forest, ca fiind cea mai bună. În primăvara lui 2009, acţionarul majoritar Lucian Gârbacea a decedat, structura acţionariatului schimbându-se. Astfel, 37,79% din acţiuni i-au revenit Rodicăi Gârbacea, SIF Transilvania deţine 36,26%, Lucian Nicolae Gârbacea şi Teodor Ştefan Gârbacea vor deţine, şi ei, câte 11,33%. Alţi acţionari persoane fizice vor deţine 3,26%. În momentul privatizării, la Hidromecanica Braşov lucrau peste 800 - 900 de oameni.
 
Tractorul, Rulmentul şi Fartec în faliment, Roman în insolvenţă
Uzina Tractorul a fost cea mai mare din Braşov, după Steagul Roşu, actual Roman SA. Uzina a luat fiinţă în 1925 şi a fost iniţial fabrică de avioane numită IAR Braşov. În 1946 ruşii au confiscat utilajele ca despăgubiri de război, iar uzina a fost orientată spre fabricarea de Tractoare. În anul 1990, uzina Tractorul avea 23.000 de angajaţi, iar după 1990, a intrat într-un lent proces de privatizare.
Uzina Tractorul a fost închisă în 2007, după ce a intrat în lichidare judiciară. Mai avea doar 1.900 de angajaţi.
Fartec SA a fost prima uzină privatizată din Braşov, în 1991. Era specializată în producţia de produse din cauciuc şi avea 1.600 de angajaţi. După anul 2000 a început declinul, iar în 2006 uzina a intrat în faliment. Mai avea atunci doar 400 de angajaţi şi datorii de 691 de miliarde de lei vechi. Fiscul a executat silit clădirile, terenurile şi utilajele societăţii.
Falimentul Rulmentul SA a fost stabilit în octombrie 2007 pentru datorii de şase milioane de euro. 
Industria de rulmenţi de la Braşov era cea mai veche şi cea mai complexă din România şi a funcţionat timp de 10 ani, în perioada 1949-1959 în sectorul specializat pentru rulmenţi din cadrul fabricaţiei de autocamioane de la actuala Roman SA Braşov. În 1959 a luat fiinţă ca unitate independentă Uzina Rulmentul Braşov, prin transferul fabricaţiei de rulmenţi din industria de autocamioane. Rulmentul SA Braşov a fost înfiinţată în 1990 în baza Legilor nr. 15/1990 si 31/1990, prin transformarea din Întreprinderea Rulmentul Braşov.
Roman SA, cea mai mare uzină a Braşovului a intrat în toamna anului trecut în insolvenţă la cererea administratorilor. Declinul uzinei a început după anul 1990, iar comenzile au tot scăzut. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. 80% din acţiuni au fost date Asociaţiei Pro Roman Braşov, iar preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost numit Ioan Neculaie (patronul de la FC Braşov). El a preluat însă acţiunile doi ani mai târziu, procedură care a fost contestată de foştii parteneri de afaceri. 
Uzina Roman a fost fabrica fanion a Braşovului. A fost iniţial fabrică de armament la înfiinţare în 1938, iar începând cu anul 1953, după naţionalizare a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabrice autocamioane. Primul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari. Aşa s-a ajuns ca în 1977 să aibă o producţie record de 33.000 de maşini pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu” devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

 

+0 -1

Comentarii

tzatzamiza

2015-04-22 14:57:17


Este o mare rusine pentru Romania distrugerea acestor societati de catre persoane fara scrupule(hoti) Vina este doar a guvernantilor(HOTI DE PRIMA CATEGORIE)care s-au perindat prin politica locala sau nationala avand doar interese meschine. RUSINE LOR SI URMASILOR ACESTORA. ASA SA LE AJUTE DUMNEZEU.

tanti Aglaia

2015-04-22 11:35:47


iar acum sinteti sclavii Auoliv, Schäfler, Continental si nu mai aveti dupa ce bea apa

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotional

Comunitati locale

Social


RSS

ultima editie a cotidianului
ultima editie a suplimentului religios