În 1939, Braşovul avea una dintre cele mai mari uzine de avioane din lume. Paradoxul din 2018: avem industrie aviatică, dar nu avem aeroport

Machete de avioane, de elicoptere, dar şi informaţii despre întreprinderea de top a Braşovului sunt puse la dispoziţia vizitatorilor la Casa Ştefan Baciu, în expoziţia „50 de ani de aviaţie braşoveană, 1968-2018”. Cei interesaţi de istoria aviaţiei braşovene pot afla mai multe despre avioanele şi elicopterele care au plecat de pe poarta întreprinderii, dar şi despre evoluţia ei, de-a lungul celor 5 decenii de existenţă.

„Pauza” URSS
În fapt, prima fabrică românească de aeroplane se deschidea în 1927,  în zona de lângă drumul Braşov - Sânpetru, în locul fostei platforme Tractorul. Până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, aici au fost realizate 25 tipuri de avioane. În 1939, IAR era una dintre cele mai mari uzine de avioane din lume. După război, URSS nu a vrut fabrică de avioane la Braşov, aşa încât s-a transformat în fabrică de tractoare, iar maşinile şi utilajele au fost transferate în Uniunea Sovietică. Inginerii Iosif Şilimon şi Berenţan au decis instalarea secţiei de planoare la Ghimbav, pe actualul amplasament al IAR, unde erau o baracă şi un pavilion administrativ. Aici s-au reparat avioane şi planoare.

Remember 1983, performanţa de a livra în zbor elicoptere IAR 330 către Sudan
În august 1968, Cehoslovacia este invadată, iar Ceauşescu îşi arată independenţa faţă de Moscova. La 1 octombrie 1968 este înfiinţată Întreprinderea de Construcţii Aeronautice. S-au fabricat şi reparat la început planoare, mai apoi avioane, dar şi elicoptere, fabricarea lor fiind determinată de necesitatea modernizării armatei. S-a produs şi pentru export, iar gen. maior (r) Ion Georgescu, fost director general IAR (atunci când a plecat) îşi aminteşte performanţa de a livra în zbor elicoptere IAR 330 Puma către Sudan, în 1983. La un elicopter a fost o problemă cu filtrul, care se înfundase şi deasupra Deşertului Sahara chiar au avut emoţii. Au aterizat, au rezolvat problema şi au plecat mai departe.

„Ştiţi cum este  Sahara? Şoselele noastre sunt mai moi decât nisipul de acolo”
„Ni s-a înfundat un filtru de combustibil, asta putea duce ori la oprirea motorului, ori la distrugerea lui, noi am luat hotărârea să aterizăm cu elicopterul nostru. Noi am aterizat, am schimbat filtru şi am plecat. Dar când am aterizat, eu eram pe podeaua elicopterului şi mă uitam, fiind convins că în nisipul de acolo intri cu roţile şi nu mai ieşi. Eu îi spuneam pilotului şef, dacă intrăm cu roata în nisip, tragi de manşă şi plecăm mai departe. Ştiţi cum este  Sahara? Şoselele noastre sunt mai moi decât nisipul de acolo, este nisip de cuarţ, foarte tare”, îşi aminteşte gen. maior (r) Ion Georgescu (foto).

Singurul producător de profil din România care a fabricat şi exportat aeronave în concepţie proprie De-a lungul anilor, IAR şi-a dezvoltat continuu producţia şi a fost implicată în diverse programe de dezvoltare şi fabricaţie a unor tipuri de avioane. IAR Braşov este singurul producător de profil din România care a fabricat şi exportat aeronave în concepţie proprie. După 1990, IAR a derulat programe de modernizare a elicopterelor. „În `78 am venit, în `80 am preluat partea de proiectare, după care, din `92 am preluat primul program de modernizare şi am fost director de program la SOCAT, apoi am devenit director de cercetare-dezvoltare în 2003, apoi în 2006 am preluat şi producţia. Practic, am luat toată partea tehnică în IAR, până în 2016, când am plecat”, ne spune Andrei Lorincz (foto), fost director dezvoltare producţie IAR.

„De la egal la egal” cu companii foarte mari din lume
IAR-ul este bine văzut „în afară”, iar specialişti de la IAR au ajuns în poziţii importante în străinătate. Asta, însă, înseamnă că lipsesc specialişti la noi. „Suntem foarte bine văzuţi şi toate colaborările pe care le-am avut, cu companii foarte mari din lume, am lucrat de la egal la egal. (...) IAR-ul mai are viitor, dar cea mai mare problemă este problema specialiştilor, din păcate”, a precizat Andrei Lorincz, fost director dezvoltare producţie IAR.
La eveniment a fost prezentă şi Toaso Imelda, vicepreşedinte CJ Braşov, care a amintit că „există un paradox – avem industrie aviatică, dar nu avem aeroport. În anii următori, sperăm şi acest lucru să se rezolve, Consiliul Judeţean, Executivul CJ depune toate eforturile pentru a finaliza acest proiect – aeroportul internaţional Braşov - Ghimbav”.  
Pe toate acestea, dar şi alte istorii din activitatea de angajaţi ai IAR le-au aflat cei prezenţi la vernisajul expoziţiei „50 de ani de aviaţie braşoveană, 1968-2018”, o expoziţie care îşi propune să familiarizeze în primul rând tânăra generaţie cu istoria acesteia. „Vom aduce foarte multe clase de elevi, de elevi de liceu, de studenţi de la secţia Aeronave a Universităţii Braşov, de la Academia Militară, pentru a ţine conferinţe aici şi a înţelege mult mai bine, în funcţie de vârstă tot ce s-a făcut în această perioadă”, a spus Traian Constantin Dumbrăveanu (foto), curator expoziţie
Expoziţia va fi deschisă până în luna martie 2019.