În an de Centenar, muzeele şi biblioteca din Braşov s-au reunit

În anul Centenarului Marii Uniri, muzeele din Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” şi Arhivele Naţionale Braşov s-au întâlnit în cea mai nouă expoziţie de la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului. Expoziţia „Primul muzeu românesc din Braşov. Edificarea instituțiilor culturale româneşti din Transilvania după Unirea din 1918” a fost vernisată ieri, la eveniment fiind prezenţi reprezentanţi din muzeele braşovene, de la Bibliotecă, de la Arhive.
Expoziţia prezintă informaţii, dar şi obiecte, precum şi fotografii ce mărturisesc despre prima instituţie muzeală românească în oraşul nostru, după Marea Unire din 1918.

1908 - primul muzeu săsesc, 1937 - primul muzeu românesc
În fapt, în 1908, la Braşov era deschis Primul Muzeu Săsesc din Ţara Bârsei, într-un corp al actualului Liceu „Johannes Honterus”. După Marea Unire, însă, românii au deschis şi ei primul Muzeu Românesc, sub egida ASTRA, în 1 decembrie 1937, în Casa Baiulescu. Ion Colan, profesor, istoric şi publicist, a fost unul dintre intelectualii români cu o contribuţie majoră în întemeierea instituţiilor culturale din Braşov, în perioada interbelică. Ion Colan, secretar al Despărţământului ASTRA Braşov, a jucat un rol important la înfiinţarea şi dezvoltarea bibliotecii, tipografiei, muzeului, cinematografului ASTRA. Primul muzeu românesc din Braşov s-a bazat pe donaţia substanţială a finanţistului din Bucureşti Dumitru Furnică, membru al Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) a României, dar născut în Şcheii Braşovului. Donaţia sa a însemnat medalii, monede, tablouri, hărţi, insigne. Primele secţii deschise ale Primului Muzeu au fost Numismatica şi Expoziţia Cărţii braşovene.

Ineditul Braşov interbelic
Expoziția deschisă acum la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului îşi propune să pună în lumină acțiunile întreprinse după Unirea din 1918 de către intelectualii români, pentru consolidarea sentimentului național şi a afirmării românilor ca națiune. „Este o expoziţie care structurează într-o manieră inedită oraşul Braşov interbelic ca un oraş care are o foarte vie viaţă culturală, de la Filarmonică şi până la partea muzeală, viaţă culturală care se bazează pe o tradiţie”, a afirmat, ieri, Ioan Opriş (foto), istoric. O tradiţie ce începe din secolul al XIX-lea şi are în prim plan familii de seamă în Braşov, precum cea a Mureşenilor.

Totuşi, prima iniţiativă a Despărţământului ASTRA, după reorganizarea din 1926, a fost înfiinţarea unei biblioteci publice, nucleul fiind fondul de carte al lui Alexandru Bogdan. „Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” este moştenitoarea Bibliotecii ASTRA, de ieri, cum s-ar spune, iar 2018, anul Centenarului, a cunoscut această iniţiativă interesantă de a ne întoarce în trecut şi de a rememora parcursul instituţiilor culturale din Braşov”, a spus, ieri, Ruxandra Nazare (foto), bibliotecar Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov.
Biblioteca Judeţeană de astăzi păstrează multe documente despre bibliotecă şi celelalte instituţii culturale ale ASTREI, care a iniţiat o serie de instituţii şi programe culturale.

„Unirea” de după război
După cel de-al doilea război mondial, cele două muzee din Braşov (Muzeul Săsesc şi Primul Muzeu Românesc) sunt desfiinţate şi va fi înfiinţat Muzeul Judeţean Braşov. Mai departe, din acesta vor evolua instituţiile muzeale de astăzi care împart patrimoniul celor două muzee de odinioară. Biblioteca păstrează mai multe documente şi cărţile. Altă parte din documente a luat drumul Arhivelor, obiectele sunt la muzee, în funcţie de specific, cele de etnografie sunt în colecţia Muzeului de Etnografie, iar cele de artă sunt în colecţiile Muzeului de Artă Braşov.
Expoziţia este organizată în cadrul programului Centenarului Marii Uniri, derulat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi în ea, parteneri sunt Muzeul Judeţean de Istorie, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Casa Mureşenilor, Muzeul Prima Şcoală Românească, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu”, Arhivele Naţionale Braşov. Expoziţia poate fi vizitată până în aprilie 2019.