Încă un torţionar deconspirat: Napoleon, călăul lui Bjoza

Al cincilea torţionar din închisorile comuniste, a fost deconspirat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Locotenentul major Constantin Istrate (foto dreapta), fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la colonia de muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, pe care l-a şi condus, cel care i-a bătut cu bestialitate pe deţinuţi la penitenciarele din Oneşti şi Gherla, va trebui să dea socoteală în faţa justiţiei pentru teroarea la care i-a supus pe cei peste 200 de deţinuţi politic pe care i-a supravegheat şi care şi-au pierdut viaţa ca urmare a bătăilor crunte încasate. Bătăile cu ciocanul la tălpi, cu bâta sau cu potcoava de cal erau favoritele lui Istrate, ai cărui pumni şi bocanci au fost resimţiţi din plin şi de Octavian Bjoza (foto stânga), în perioada în care a fost condamnat de regimul comunist. Radu Preda, preşedinte executiv al IICMER, a anunţat că Institutul a formulat şi o acţiune penală la Parchetul General pe numele lui Istrate, în vârstă de 88 de ani, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. „În urma investigaţiilor desfăşurate în ultimele luni, IICCMER a identificat o serie de probe care indică faptul că în perioada în care locotenent-major (r) Constantin Istrate a îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la colonia de muncă Oneşti (decembrie 1953 - mai 1954), respectiv la Penitenciarul Gherla (august 1957 - noiembrie 1958, martie 1959 - octombrie 1962) şi de comandant al Penitenciarului Gherla (decembrie 1958 - martie 1959) acesta a săvârşit infracţiuni contra umanităţii în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 439 alin.1 lit. j din Codul Penal", arată IICCMER. Reprezentanţii Institutului spun că regimul impus de Istrate era unul inuman, care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Istrate era un fost condamnat de drept comun, care în 1967 a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru delapidare, din care a efectuat jumătate. „Descris de către foştii deţinuţi politici drept unul dintre cei mai cruzi torţionari din penitenciarele comuniste, Constantin Istrate se face responsabil, în virtutea funcţiilor îndeplinite şi prin duritatea regimului de detenţie aplicat, de decesul a 217 deţinuţi în Colonia de Muncă de la Oneşti (un deces) şi Penitenciarul Gherla (216 decese)", mai arată Institutul.

50 de lovituri cu ciocanul în talpă
Printre cei care au avut neşansa să-l întâlnească se numără şi braşoveanul Octav Bjoza, care îşi aminteşte şi acum de chinurile şi teroarea la care a fost supus de Istrate. Atrocităţile comise de Istrate au lăsat urme adânci în carnea şi memoria lui Bjoza. „Istrate a fost una din marile canalii – aşa îi alint eu – ale temniţelor comuniste, un bătăuş prin excelenţă, deşi, dacă l-aş fi întâlnit pe stradă, dintr-o singură palmă l-aş fi doborât, atât era de mic de statură, dar – vorba unor colegi de-ai mei – dat dracului. Avea o satisfacţie deosebită să bată, să ne umilească, iar bătăile lui Istrate n-au fost oricum: cu ciocanul la tălpi, cu bâta, cu o potcoavă de cal, c-un picior de scaun curbat. L-am cunoscut în diferite ipostaze, dar pe mine m-a bătut cu ciocanul la tălpi. Mi-a dat de două ori câte 25 de lovituri, astfel că timp de aproape 40 de zile nu am putut să calc şi să mă deplasez”, a povestit Bjoza, care spune că nici măcar soţiile torţionarilor nu ştiau ce fac bărbaţii lor la muncă. „Nu ştia nimeni ce se întâmplă cu noi acolo, aşa că bătrâneii pe care îi vedeţi şi care par oameni de bine astăzi, gen Alexandru Vişinescu, Ioan Ficior, Florian Cormoş, Constantin Istrate erau nişte bestii de neimaginat”, mai spune Bjoza.

Poreclit Napoleon: mic de statură, dar o „bestie de neimaginat”
Poreclit „Napoleon”, datorită staturii sale mici, Istrate le servea zilnic deţinuţilor porţia de tortură şi tot ce a avut de spus este că nu folosea un ciocan, ci un levier. Torţionarii au ajuns în zilele noastre să încaseze pensii de zeci de mii de lei, în timp ce victimele lor încă aşteaptă Legea Foştilor Deţinuţi Politic, blocată în Parlamentul României de 4 ani. „Ca şi noi, zace şi legea în Parlament, până când parlamentarii obosiţi de atâta muncă se vor întoarce din binemeritata vacanţă de două luni, după ce au mai fost o lună de Crăciun, Paşte sau cu alte ocazii”, explică fostul deţinut politic situaţia în care se află el şi ceilalţi colegi ai săi. Limitele despăgubirilor morale, solicitate de foştii deţinuţi şi deportaţi, sunt de 20.000 de euro pentru fiecare an de detenţie, în cazul deţinuţilor aflaţi în viaţă şi 15.000 de euro pentru un an de deportare, în timp ce pentru urmaşi sumele sunt reduse la  jumătate. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic numără în prezent 11.000 de membri, însă, la interval de 3 luni, mor circa o mie de foşti deţinuţi. Din 2011, de când s-a votat legea, peste 10.000 de persoane care ar fi beneficiat de aceasta şi-au găsit dreptatea în Cer.