Japonia şi Banca Mondială ar putea contribui la „planificarea Braşovului”

Mai mulţi experţi japonezi în urbanism şi planificare urbană au împărtăşit, marţi, reprezentanţilor Primăriei Braşov, Agenţiei Metropolitane Braşov şi RATBV din experienţa lor în dezvoltarea oraşelor în care activează, prezentând exemple de bună practică ce ar putea fi adaptate în Braşov.
Întâlnirea se înscrie în Programul de Asistenţă Tehnică pentru Dezvoltare Urbană Sustenabilă dintre România şi Japonia, desfăşurat cu sprijinul Centrului de Dezvoltare a Schimbului de Bune Practici din Tokyo, centru înfiinţat de Banca Mondială.
Pe agendă au fost prezentări din experienţa oraşului Toyama în dezvoltarea conceptului de „oraş compact”, concepte şi exemple practice de design urban aplicate în transformarea oraşului Yokohama sau modalităţi de planificare spaţială şi regenerare urbană în Osaka şi Tokyo. De asemenea, a fost prezentat şi proiectul de incluziune socială şi dezvoltare comunitară aplicate în Osaka.
După sesiunea de prezentări, delegaţia japoneză, împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi cei ai gazdelor vor efectua o serie de vizite în teren la unele obiective relevante pentru dezvoltarea oraşului.

Modelul japonez al relaţiei cu cetăţeanul ar putea fi preluat de Braşov
Despre întâlnirea cu specialiştii japonezi, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că „este o etapă la care ne raportăm în cadrul contractului de consultanţă cu Banca Mondială. Am văzut multe exemple care sunt specifice unor situaţii prezentate de experţii japonezi. Dorim să vedem care sunt problemele şi care sunt soluţiile, sunt lucruri specifice care ne interesează şi pe care le parcurgem astăzi în Braşov. Sunt convins că vom ajunge împreună cu partea japoneză la o formulă de consultanţă pe care ei să ne-o acorde prin intermediul Băncii Mondiale şi prin care să adaptăm exemple de bună practică realităţilor din Braşov. Din punctul meu de vedere este o întâlnire foarte bună, le mulţumesc şi mă bucur foarte mult pentru că au venit tocmai de la capătul celălalt al Pământului la Braşov, să ne arate ce ar trebui să facem şi care sunt exemplele. Relaţia cu cetăţeanul este foarte importantă şi poate că nu ar fi rău ca şi pe acest domeniu să beneficiem de experienţa şi buna practică japoneză. Probabil că este cel mai important aspect, pe care se pot apoi genera celelalte componente de dezvoltare”, a declarat după întâlnire, primarul Braşovului, George Scripcaru.

Braşovul, deficitar la capitolul „viziuni, strategii de dezvoltare şi prioritizare”
Pe de altă parte, după aceste discuţii, doamna Yuko Okazawa, specialist urbanizare, World Bank Group - Tokyo Office, a afirmat că „întâlnirea se înscrie în agenda parteneriatului dintre Guvernul Japoniei şi Banca Mondială. Este un program prin care delegaţii din ţări partenere, inclusiv din România, vin în Japonia pentru a învăţa din experienţa ţării noastre. Viceprimarul Braşovului (Laszlo Barabas, n.r.) a făcut parte dintr-o astfel de delegaţie în luna februarie 2018, în care au avut loc vizite de lucru şi prezentări, iar la final a existat o secţiune unde s-a făcut o prezentare a cererii pentru suport. Delegaţia braşoveană şi-a exprimat nevoia de suport pentru viziuni şi strategii de dezvoltare şi prioritizarea acestora, astfel încât noi am mobilizat o parte din oraşele noastre partenere, între care şi oraşul Toyama, care are o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori şi prezintă foarte multe asemănări cu Braşovul. Deci, am adus o delegaţie formată de reprezentanţi ai oficialităţilor locale, ai mediului academic, consultanţi, pentru a putea oferi un suport în cadrul cooperării cu Banca Mondială România”.

Administraţia interesată de funcţionarea oraşului, cetăţeanul se gândeşte la binele lui
Un alt specialist din Japonia, Tsuneo Noda, urbanist, Primăria Yokohama, a afirmat că „planificarea urbană este destinată cetăţenilor şi binelui lor, dar oamenii tind să nu se gândească numai la interesul propriu. De partea cealaltă, administraţia tinde să se gândească doar la funcţionarea oraşului, la lucrurile administrative şi la rezolvarea unor probleme punctuale. Este deci foarte important ca ambele părţi, atât cetăţenii cât şi administraţia, să încerce să înţeleagă şi problemele celeilalte părţi. Planificarea urbană face exact acest lucru: conectează fiecare parte cu cealaltă, încercând să-şi explice valorile ambelor părţi. Nu există o reţetă a succesului, pentru că în fiecare proiect condiţiile sunt diferite, dar cred că este foarte importantă concentrarea pe proiect, găsirea resurselor materiale şi umane şi adaptarea celor mai bune soluţii la fiecare situaţie care apare. Fundamentul este cel mai important, iar acolo trebuie reuniţi toţi factorii de decizie - administraţie, cetăţeni, parteneri, mediu de afaceri - pentru a găsi soluţia care să fie acceptată de toţi şi să le aducă beneficii tuturor”.

Autorităţile din Japonia au aşteptat şi 50 de ani pentru a aplica unele măsuri
Ca şi în Braşov, problema proprietăţii este foarte sensibilă şi în Japonia. De altfel, Hiroshi Nishimaki, senior expert în planificare spaţială a oraşelor, a anunţat că „administraţia japoneză a dat greş de foarte multe ori în implementarea unor proiecte de tip masterplan în Tokyo, din cauza opoziţiei unor anumiţi proprietari. Pe de altă parte, noi am dezvoltat nişte aptitudini speciale în a aştepta - uneori şi 50 de ani - pentru a pune în practică unele dintre aceste proiecte. Trebuie să construieşti un consens, dat fiind că este vorba de drumuri publice. În oraşele mari ale lumii, oamenii încep să se mute înapoi în centrul oraşului, pentru că în condiţiile încălzirii globale şi problemelor de mediu, nu mai poţi să te extinzi prea mult. Singura soluţie este o creştere a densităţii populaţiei şi o mai mare atenţie a administraţiei către transportul public şi către dezvoltarea concentrată a oraşului, ceea ce nu se prea întâmplă în România la acest moment”.

Foto: Andrei PAUL