Kurtzarbeit-ul, dezbătut la Braşov

Flexibilizarea muncii - ca soluţie alături de celelalte măsuri de sprijin pentru companii anunţate de Guvern în vederea ieşirii din criza economică provocată de pandemia COVID, a fost una dintre temele discutate marţi, la Braşov, în cadrul dezbaterilor „Pactul pentru Muncă”, iniţiate de Conferinţa Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).

Sindicatele din IT dau exemplul „part-time-urilor”
Preşedintele Alianţei Sindicatelor din Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii, Cristiana Matei, a subliniat în acest sens că introducerea unui program flexibil pentru angajaţi se poate face numai cu o plată corectă a acestora. „Vorbim de flexibilizarea muncii, dar aceasta va veni şi cu o plată corectă? Ştiţi ce a însemnat, în 2011, schimbarea Codului Muncii şi introducerea part time-urilor? Avem 1 milion de salariaţi plătiţi cu 100-200-300-500 de lei pentru 2-3-4 ore de muncă. Nu l-a obligat nimeni pe tânărul respectiv să-şi ia această muncă, dar să trăiască şi el. Dacă vorbim de flexibilizarea muncii, trebuie să vorbim şi de o plată decentă. O economie bună, decentă, nu se poate dezvolta fără o plată reală a angajaţilor”, a afirmat Cristiana Matei.

Directorul de la Schaeffler vrea subvenţii de 50% pentru elevii angajaţi de la Kronstadt
De cealaltă parte, CEO al companiei Schaeffler România, Sorin Poteraş, a subliniat că o astfel de măsură ar fi „prima soluţie” pentru companiile care, în ultimele luni, au pierdut din comenzi. „O primă soluţie ar fi acest Kurtzarbeit, care reprezintă un parteneriat între stat, angajat şi angajator. Angajatorul are o resursă flexibilă, o poate folosi şi în momentul în care i-au scăzut comenzile cu 20%, angajatul are beneficiul că va lua salariul, iar statul va plăti cei 20%, însă nu va trebui să-i plătească ajutor de şomaj", a precizat Poteraş.
Totodată, el a afirmat că o altă soluţie ar fi extinderea prevederilor legii privind subvenţionarea cu 50% a locurilor de muncă ale şomerilor şi asupra categoriei elevilor din învăţământul profesional. Sorin Poteraş a mai subliniat că, prin Şcoala profesională Kronstadt, compania Schaeffler trebuie să angajeze 900 de elevi, câte 300 de absolvenţi pe an. „Elevii nu sunt şomeri, pot fi angajaţi de companii, însă ar fi bine dacă Guvernul ar extinde această lege şi asupra acestei categorii", a spus managerul companiei din Braşov.

Ministerul Economiei: 50% din salariul şomerilor şi al românilor întorşi acasă
Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Daniela Nicolescu, a anunţat, în acelaşi context, că o măsură pe care Guvernul Orban o va lua este sprijinirea companiilor care angajează şomeri, dar şi a celor care vin din diasporă, cu subvenţionarea a 50% din salariul acestora. „Trebuie să-i relocăm şi pe ei, să le găsim locuri de muncă", a punctat oficialul.

Deputat Roxana Mînzatu: Primesc mesaje de la angajaţi de la companii din Braşov că se pregătesc liste de concedieri
Tot cu acelaşi prilej, deputatul PSD Roxana Mînzatu a arătat că introducerea kurtzarbeit-ului, alături de alte măsuri de sprijin pentru companii sunt necesare şi sunt aşteptate de oameni. „Primesc mesaje de la angajaţi din companii braşovene destul de mari, care îmi spun că ştiu că se pregătesc liste de concedieri şi că şi-ar dori ca statul să vină cât mai rapid cu astfel de măsuri de genul Kurtzarbeit, după măsura şomajului tehnic, care a fost o măsură bună, cu astfel de intervenţii care să ajute companiile în continuare", a menţionat deputatul social-democrat.

Modelul german, invocat şi de ministrul Muncii
Modelul aplicat de Germania privind programul flexibil de muncă în criza economică reprezintă o sursă de inspiraţie pentru Guvern, însă aceste reglementări trebuie adaptate realităţilor din România, a declarat, luni, şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în debutul unei dezbateri organizate cu patronatele şi cu sindicatele pe tema flexibilizării programului de lucru. „Suntem datori în continuare să lucrăm împreună cu dumneavoastră (patronatele şi sindicatele, n.r.) pentru celelalte domenii care au fost afectate şi care au nevoie de un sprijin, cum este cazul flexibilizării programului de lucru, în condiţiile în care activitatea lor revine gradual, revine pe măsură ce îşi revin celelalte domenii din economie, de care aceste entităţi sunt dependente. Suntem receptivi la aceste semnale pe care ni le daţi, astfel încât, în prima parte a discuţiilor, dorim să discutăm despre care să fie cadrul în care să se poată interveni eficient în sprijinul entităţilor cu o activitate afectată. Aici Germania a fructificat experienţa de criză în sensul în care a gândit o reglementare care reprezintă o sursă de inspiraţie şi pentru noi, în mod evident trebuie să o adaptăm realităţilor din România", le-a transmis Violeta Alexandru antreprenorilor prezenţi.

Ce înseamnă Kurzarbeit
Modelul german („Kurzarbeit") invocat de ministrul Muncii presupune subvenţionarea de către Guvern a unei părţi a salariilor pentru acei lucrători cărora angajatorii le-au modificat orarul de muncă din program normal în program parţial, din cauza crizei economice. Practic, angajaţii cu programul de lucru scurtat ar urma să primească de la Guvern contravaloarea muncii pentru zilele în care nu mai sunt chemaţi la muncă de angajatori. Modelul subvenţionării de către Guvern a câştigurilor salariale a angajaţilor pe perioada zilelor în care aceştia nu mai au de lucru a fost promovat în repetate rânduri în ultimele luni şi de patronatele din România.