La Brașov a fost construit primul automobil românesc
Autor: Liviu CIOINEAG
Publicat la 04 decembrie 2010
Purtând nume de cod 002, prototipul a fost propulsat de un motor auxiliar împrumutat de la avion, iar caroseria era adaptată dintr-o carlingă. Produs la IAR Ghimbav, automobilul depășea suta de kilometri la oră, o viteză considerabilă pentru începutul anilor 40
Purtând nume de cod 002, prototipul a fost propulsat de un motor auxiliar împrumutat de la avion, iar caroseria era adaptată dintr-o carlingă. Produs la IAR Ghimbav, automobilul depășea suta de kilometri la oră, o viteză considerabilă pentru începutul anilor 40. Mașina, împreună cu primul prototip de motocicletă al României, au fost confiscate de ruși.
Puțini știu că la Brașov a fost produs primul automobil din România. Prototipul a fost realizat la începutul anilor 40 la Întreprinderea „Industria Aeronautică Română”, de echipa inginerului Radu Mărdărescu. Automobilul a fost fabricat din piese de avion și a purtat numele de cod „002-M”. Mai există brașoveni care își amintesc de el. „Era o mașină joasă, alungită, cu două locuri. Nu mai știu ce capacitate avea motorul, dar atingea o viteză de peste 100 de kilometri. Fapt destul de notabil la acea vreme”, a declarat ing. Alexandru Corpade, unul din foștii angajați de la IAR. Un alt inginer de la IAR își amintește de acest automobil. „Prima mașină românească a fost făcută de probă, pentru salvarea fabricii de avioane din Brașov. Vestitul IAR a fost inamicul public al Uniunii Sovietice. Din cauza realizării avioanelor și a tehnicienilor pe care i-a avut ”, explică ing. Dan Laurențiu Șerbănescu.
Contextul economic care a prilejuit realizarea prototipului nu a fost unul de bun augur. După întoarcerea armelor contra Germaniei, aliații ruși au intrat în țară și au confiscat toată tehnica, aparatura, liniile de asamblare. Oamenii își amintesc că înființarea Sovrom-urilor a fost cel mai mare jaf la nivelul țării, sărăcind populația. O parte din inginerii care au realizat avioane la IAR – minți luminate, adevărate genii la acea vreme - au fost deportați în URSS și nu s-au mai întors niciodată. Rămasă fără tehnologia necesară să fabrice avioane, IAR risca să moară. Inginerii care au mai rămas, printre care Gheorghiu, Bărbosu sau From, s-au gândit să o convertească într-o fabrică de automobile. Astfel, inginerul Radu Mărdărescu a desenat primul prototip de automobil din România. Caroseria era realizată din carlingă de avion, iar motorul dintr-un motor-demaror cu ardere internă. „Pentru pornirea motoarelor de avion s-au folosit niște motoare Saks, care erau folosite pe principiul demaroarelor de azi, pentru pornirea motoarelor de avion. Din motorașele acelea s-au făcut prima mașină teoretic utilitară, pentru că rușii nu știau altceva decât «producție și iar producție». Avea o formă perfect aerodinamică”, ne spune inginerul Șerbănescu. „Era și ușor de întreținut. Inginerul Șilimon, care a circulat cu această mașină, se apuca și dimineața și desfăcea motorul, iar seara tot era pus la loc”, ne mărturisește și Corpade.
Prima motocicletă din România, un monocilindru de 125 de cmc
În anii următori, la IAR a fost creată și prima motocicletă din România, un monocilindru de 125 de cmc.„Cu această motocicletă, inginerul Manicatili circula împreună cu soția și urca dealul Buzoianu sau Maior Crantza”, a precizat ing. Alexandru Corpade. Motocicleta a fost produsă într-o serie limitată pentru a fi omologată, însă succesul în cadrul unei curse i-a fost nefast. „Motocicleta care au făcut-o avea un singur cilindru orizontal, nu vertical. Se deosebea de celelalte. Avea loc disponibil pentru altceva, așa că au pus și un portbagaj. Motocicletele astea au avut caiete de sarcini, de omologări, de toate. În `49 au participat la un concurs de motociclism. Motocicletele astea IAR au ieșit întotdeauna primele, deși rușii au participat și ei cu motociclete - nu vreau să spun furate. În fața Casei Armatei s-au aliniat toate automobilele, toate motocicletele, toți tehnicienii, toți inginerii în așteptarea laudelor. Au venit rușii, le-au îmbarcat frumos în camioane, și le-au dus. Și nu s-a mai știut nimic despre ele”, își aduce aminte bătrânul Șerbănescu.
Patent Șerbănescu: prima bujie din România
Dan Laurențiu Șerbănescu are acum 81 de ani și a lucrat timp îndelungat la IAR. Are mai multe brevete de invenție, printre care cel al primei bujii românești, primul termometru fără mercur produs în România și primele giroscoape din România. Patentul bujiei a ajuns la Sinterom Cluj, fabrică care încă mai produce bujii pentru industria aeronautică, iar giroscoapele și termometrele au completat aparatura de bord care dotau avioanele produse la IAR.
Deportați, trimiși la pușcărie sau puși să lucreze pentru URSS
Majoritatea inginerilor care au lucrat la IAR au fost deportați, trimiși la pușcărie sau au fost puși să lucreze pentru Uniunea Sovietică. Șerbănescu a fost persecutat politic, dat afară de la IAR și forțat să construiască soldați din capace de bere, pentru a supraviețui. Novitschi, inginerul care a realizat primul elicopter 100% românesc, a fost deportat la Fabrica de instrumente muzicale din Reghin, ca simplu muncitor. Demn de menționat este că elicopterul a fost realizat la Reghin. Una din motocicletele realizate în Fostul Bloc Sovietic a fost copie a prototipului de la IAR.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu