La reeducare, cu Dodon

. Igor Dodon, preşedintele-ales al Republicii Moldova, a lăudat, într-un interviu acordat unui post tv rus, patriotismul din Rusia, subliniind că vrea să îi facă pe cetăţenii moldoveni să fie mândri de ţara lor, nu să dorească „unirea cu România sau aderarea la NATO”. „Îi invidiez pe cetăţenii admirabili ai Federaţiei Ruse pentru că au un asemenea lider. Cred că preşedintele (Vladimir Putin - n.red.) a făcut eforturi mari pentru intensificarea patriotismului şi pentru consolidarea bazelor statului; aceste lucruri sunt foarte importante, o ţară nu poate avea un viitor fără ele, iar nouă ne lipsesc în acest moment", a declarat socialistul Igor Dodon într-un interviu acordat postului rus Zvezda TV. Igor Dodon a exprimat dorinţa de a-i face pe cetăţenii moldoveni să fie mândri de ţara lor aşa cum ruşii sunt mândri de Rusia. „O anumită parte a societăţii (Republicii Moldova - n.red.) ar vrea unificarea cu România, iar alta aderarea la NATO. Noi nu avem patriotismul din Rusia. Aş vrea să fac acelaşi lucru în ţara noastră, să îi fac pe cetăţeni să fie mândri de ea", a subliniat Dodon, conform agenţiei Tass.
Conflictul militar din Transnistria a izbucnit din cauza liderilor moldoveni care voiau unirea cu România, acuză Igor Dodon, preşedintele-ales al Republicii Moldova, într-un interviu acordat postului rus Zvezda TV, liderul de la Chişinău manifestând disponibilitatea soluţionării crizei separatiste. „De ce a fost războiul? Deoarece în Republica Moldova conducerea ţării vorbea deschis despre desfiinţarea statului şi despre unirea cu România", a declarat Igor Dodon.
Noul lider de la Chişinău se declară dispus să acorde Transnistriei un statut special în cadrul Republicii Moldova. „Cred că se poate ajunge la o soluţie politică prin crearea unui sistem de tip federal. Nu trebuie să ne temem, este necesar să acordăm un statut special Transnistriei, să dezvoltăm anumite principii", a subliniat Igor Dodon.
Conflictul militar din Transnistria a izbucnit în noiembrie 1990, în zona Dubăsari, între separatişti proruşi susţinuţi de Moscova şi serviciile de securitate moldovene. Confruntările s-au intensificat la începutul anului 1992, încheindu-se cu un acord de încetare a focului în iulie 1992. Bilanţul conflictului a fost, potrivit diverselor estimări, între 300 şi peste 600 de morţi. Negocierile pentru soluţionarea crizei separatiste continuă şi în prezent.