Ladislau Hathazi a urcat Braşovul pe cele mai înalte culmi din lume

Alpinist, antreprenor, politician, liberal convins, viceprimar al Braşovului şi consilier municipal. Acestea sunt cele câteva cuvinte care-l caracterizează pe braşoveanul Ladislau Hathazi (foto) (61 ani). Născut şi crescut în centrul vechi, la poalele Tâmpei, „Loţi”, cum e apelat de apropiaţi, a făcut sport de mic. Mai întîi atletism, apoi baschet. Când a reuşit să prindă lotul lărgit al României la juniori 1, într-un turneu în Bulgaria, a suferit o accidentare care l-a îndepărtat definitiv de „sportul de sub panou”.

O căzătură l-a trimis înapoi, pe munte
„Domnul doctor Vari, seniorul, de la Spitalul Militar, ca să nu rămân şchiop, mi-a recomandat să merg cât mai mult pe teren variat, ca să mi se întărească ligamentele, pentru că mi se făcuseră praf, după ce am căzut de la înalţime, cu genunchiul direct pe ciment”, explică. Aşa a reluat legătura cu muntele, mai vechea sa pasiune. „Când eram copil cutreieram muntele Tâmpa cu fratele meu şi ceilalţi prieteni, pe tot felul de trasee. Odată, ne-am urcat pe turla Bisericii Negre şi n-a fost deloc plăcut când au început să ne bată clopotele-n cap! Mai târziu, când am învăţat să schiez singur, în Poiana Braşov, am descoperit Masivul Postăvarul”, rememorează.  

A dat mâna cu Ceauşescu, l-a cunoscut pe rege
A început să practice alpinismul la Clubul Sportiv Voinţa. A făcut armata în Braşov, la Vânători de Munte, perioadă din care îşi aduce aminte de vizitele pe care fostul preşedinte le făcea la Cheile Râşnoavei şi asista la demonstraţiile făcute de alpiniştii militari. „La recrutare, când au aflat că fac alpinism, m-au repartizat la Compania Cercetare Alpină. Am avut armată frumoasă, pentru că făceam exact ce îmi plăcea. Am dat mâna cu Nicolae Ceauşescu de câteva ori. Ţin minte că avea o mână moale, flască”, povesteşte. Peste ani, când era viceprimar al Braşovului, la Primărie, l-a cunoscut pe Regele Mihai.

Maestru al sportului, în alpinism
Reîntors din armată, a continuat-o cu sportul. „Voinţa îşi schimbase numele în Clubul Sportiv Creaţia, care fiinţa pe lângă Institutul Proiect Braşov, unde, de altfel, m-am şi angajat. Practic, atunci, noi făceam căţărare viteză, cu trasee pe echipe şi la individual”, precizează.
Astfel, a fost coautor la descoperirea şi stabilirea unor noi trasee montane în Munţii Postăvarul (Vanga Mare, sub partea superioară a Pârtiei Lupului) şi Munţii Leaota (Turnul Zacotelor), iar la iniţiativa sa, alături de alţi doi colegi, a fost deschis cel mai lung şi mai dificial traseu din România, în peretele Văii Albe din Munţii Bucegi. „L-am botezat Traseul Memorial Emilian Cristea, în cinstea celui care a fost părintele alpinismului modern din România. Se întâmpla prin anii ‘88-’89 şi ţin minte că la acest traseu am lucrat un an şi jumătate”, adaugă. Realizarea i-a adus titlul de „maestru al sportului”.

Allah l-a băgat în arest
În 1988 a fost membru al primei expediţii româneşti în Himalaya. Steagul tricolor a fost urcat pe vârful Broad Peak (8.047 m), după o aventură care a durat 3 luni. Din echipă a mai făcut parte un braşovean, Nicolae Olteanu. „K2 este cel mai înalt dintre cele cinci vârfuri din lanţul muntos Himalaya, din Pakistan. Iar acestui Broad Peak i se mai spune şi «al doilea K2»”, subliniază.
Atunci a intrat în bucluc, fără vreo vină: „La un moment dat, Ali, şeful porterilor, baştinaşii care sunt angajaţi să care bagajele, singurul care vorbea engleză, m-a întrebat «cât costă o femeie la voi?». N-am înţeles din prima ce vrea şi a insistat, întrebându-mă câte neveste am. Într-un final, i-am replicat cum stă treaba şi că Dumnezeu, «Allahul nostru», nu acceptă decât o soţie. Ei bine, la primul post de poliţie, la Skardu, un orăşel gen Râşnov, m-au arestat. De ce? Ali al meu m-a dat în primire că, vezi Doamne, l-am vorbit de rău pe Allah. Şi după ce mă chinuisem cinci zile pe munte cu o alimentaţie precară, m-am trezit în celulă. Am stat acolo patru zile, perioadă în care am băut apă şi am mâncat chapati, un fel de lipie, o singură dată pe zi. Am fost eliberat abia când a venit cineva de la ambasada României. S-a întâmplat la retragerea de pe Broad Peak, în a treia lună a expediţiei”, istoriseşte Ladislau Hathazi.

Pe „Munţii Cerului” şi „Muntele Ucigaş”
După 1989, a participat la mai multe expediţii importante pentru alpinismul românesc, dintre care merită menţionate cea în Munţii Tian Shan („Munţii Cerului”, în limba chineză), la graniţa dintre Kazahstan şi China, unde a escaladat în timp record vârful Khan Tengri (7.010 m) şi cea în Nanga Parbat („Muntele Ucigaş”), alegând un traseu dificil pe versantul Rupal, unde se află cel mai mare perete din Himalaya. Prima - în 1990, a doua - în 1998. Pe Nanga Parbat s-a întors în 2006, într-o expediţie de recunoaştere, alături de cunoscutul Alexandru Floricioiu şi tineri alpinişti braşoveni.

Afaceri de la zero, prin credite
Ca antreprenor, Ladislau Hathazi a deschis primul magazin privat non-stop din Braşov (ABC Magazin), pe strada Lungă, vizavi de Memorandului. Apoi, a fost proprietarul unei făbricuţe de bere, la Ghimbav, al cărei brand (Jager) este unul de succes şi astăzi. A vândut afacerea şi la puţin timp a demarat investiţia sa de suflet, în turism, Complexul „7 Crai” de la Plaiu Foii, la intrarea pe Valea Tămaşului. „Încă de tânăr mi-au plăcut Munţii Piatra Craiului, pe care-i consider cei mai frumoşi şi spectaculoşi din România,  şi mă regăsesc sufleteşte în tot ce am făcut acolo”, recunoaşte. „Că tot suntem la acest capitol, ţin să precizez că toate afacerile mele le-am construit de la zero, de la firul ierbii - cum se spune, şi le-am pornit numai cu credite bancare”, încheie Ladislau Hathazi, acest „om al muntelui”, cum îi place să fie numit.