„Leacuri” pentru fostele halde de deşeuri: sălciile energetice şi nămolul de la staţia de epurare

Edilii braşoveni caută o soluţie pentru a finaliza procesul de închidere ecologică a vechilor rampe de deşeuri din apropierea cartierului Triaj şi a haldelor de steril de la CET. Consilierul local Mircea Boriceanu a precizat că soluţia optimă este cultivarea pe aceste zone de salcie energetică, iar la marginea acestor culturi să fie plantaţi salcâmi, care ar deveni un soi de gard viu natural. „Am discutat cu domnul primar George Scripcaru şi am stabilit să convocăm o întâlnire cu reprezentanţii Institutului de Cercetări Agricole de la Timişoara şi ai primăriilor Braşov, Sânpetru , dar şi ai CET-ului. La discuţii va fi invitată şi Compania Apa, deoarece, la Timişoara, prin fertililizarea haldelor de steril cu nămolul de la staţia de epurare, producţia de «combustibil» verde s-a dublat, astfel că putem urma exemplul şi la Braşov“, a precizat Mircea Boriceanu. Acesta spune că un avantaj important al cultivării salciei energetice este acela că pe perioada de vegetaţie, salcia extrage metalele grele din sol, exact ceea ce se găseşte în sterilul de la vechile centrale de termoficare şi în nămolul de la staţia de epurare. Potrivit cercetătorilor bănăţeni, în decurs de 10-12 ani de cultivare a sălciilor energetice, terenul poate fi redat agriculturii. 

Mai mult, pe durata de viaţă, până la recoltare, acest soi de salcie produce mai mult oxigen decât consumă la ardere, când este folosită ca şi combustibil (arde în proporţie de 96% şi este materie primă pentru societăţile care produc agent termic). În doi ani de la plantare se face prima recoltare, iar pe haldele frunzele moarte care cad în primul an de viaţă împiedică răspândirea prafului de steril şi de la nămol. 

 

Foto: PERDEA DE SALCÂMI. Fosta groapă de gunoi din Triaj şi haldele de steril de la CET ar putea fi împrejmuite cu un gard viu, format dintr-o lizieră de salcâmi.