Legal sau ilegal?

Colegiile Naţionale „Andrei Şaguna”, „Dr. Ioan Meşotă” şi „Grigore Moisil” – primele trei în judeţ - sunt acum în centrul atenţiei după o postare pe pagina de facebook „Părinţii cer schimbare”, conform căreia elevii din clasele de gimnaziu care nu reuşesc să obţină anumite medii generale la final de an şcolar trebuie să se transfere. Prevederea apare în regulamentele de ordine interioară a unităţilor şcolare.
Astfel, La Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, prevederea este următoarea: „Elevii claselor a V-a, a VI-a şi a VII-a, care la sfârşitul anului şcolar nu obţin media generală de minimum 8.50, mediile generale la limba română şi la matematică de minimum 8.00 sau media generală la purtare de minimum 9.50, sunt declaraţi necorespunzători cu standardele şcolare asumate prin contractul educaţional semnat de părinte în momentul înscrierii la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” şi, în consecinţă, nu vor mai frecventa cursurile colegiului, fiind obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte şcoli. În cazul în care elevul a obţinut media generală de minim 8.50 şi media generală la purtare de minim 9.50, dar nu a obţinut media generală de minim 8,00 la disciplinele limba română şi/sau matematică, are dreptul, pe baza unei cereri de examinare, depuse în termen de cel mult două săptămâni de la încheierea cursurilor anului şcolar, de a susţine examenul de testare la disciplina/disciplinele respectivă/respective (...) În cazul în care nu depune cererea (...) sau în cazul în care nu este promovat examenul de testare al prezentului articol, cu nota de minim 8,00 la disciplina/disciplinele respectivă/respective, elevul va fi obligat să se transfere pentru anul şcolar următor, la altă şcoală”.
Regulamentul Colegiului Naţional „Dr. Ioan Meşotă” prevede că „Elevii din învăţământul gimnazial nu vor mai urma cursurile  în următoarele cazuri: media la purtare pe un semestru este mai mică de 8,00 (opt), media anuală la disciplinele Limba şi literatura română sau Matematică este mai mică de 7,00 (şapte), iar aceştia nu obţin nota minimă 7,00 (şapte) nici la reexaminarea care se va desfăşura în perioada examenelor de corigenţă”.
La Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil”, contractul semnat de părinţi prevede că acestea „încetează de drept” în anumite cazuri, respectiv dacă părintele decade din drepturile părinteşti, dar în acest caz va fi încheiat un contract cu celălalt părinte, încetează dacă elevul se transferă la altă şcoală, dar încetează şi dacă „media generală a disciplinelor de studiu scade sub 8,50, media la purtare scade sub 10, media disciplinelor implicate în testarea naţională scade sub 7,00.”

Asociaţiile de elevi din România cer trimiterea corpului de Control al MEN la Braşov şi vor sesizare la Parchet
Asociaţiile de elevi din România (AEC) au reacţionat imediat şi, spun ei „condamnă directorilor şi inspectorului şcolar general al judeţului Braşov referitor la „Fenomenul Braşov!”, fiind „solidari” cu elevii din judeţul Braşov.
Ei susţin că „orice prevedere care limitează accesul liber la educaţie al elevilor constituie un atentat la principiul echităţii care, conform art. 3, lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, este unul din fundamentele pe care se constituie sistemul de învăţământ românesc. Astfel, „debarasarea” de elevii care nu reuşesc să atingă o anumită performanţă nu reprezintă, în fapt, decât perpetuarea mentalităţii elitismului în sistemul de învăţământ, o mentalitate toxică ce se concentrează în mod expres pe elevii ce obţin premii la olimpiade şi concursuri, respectiv medii foarte mari, fără a încerca sprijinirea elevilor ce au deficienţe de învăţare, conform art. 72, alin. 2 din Legea educaţiei, şi ajutarea lor în a-şi remedia situaţia”.
Tot ei mai spun că aceste regulamente încalcă legislaţia în vigoare.
Totodată, ei mai susţin că „ne exprimăm profunda îngrijorare privind atitudinea inspectorului şcolar general al judeţului Braşov care a declarat pentru o publicaţie online următoarele: „este un regulament intern pe care şcolile l-au stabilit în Consiliul de Administraţie şi, în condiţiile în care acel regulament este semnat de părţile implicate, cred că el devine obligatoriu. Sunt colegii care au performanţă şi care, pentru a-şi menţine ştacheta aşa cum şi-au propus, au impus aceste medii pentru a putea rămâne. [...] fiecare unitate şcolară are acest regulament intern şi fiecare unitate poate stabili condiţii legate de activitatea pe care o desfăşoară, de rezultatele pe care şi le doresc. Sunt ţinte pe care şi le-au stabilit şi sunt indicatori de management şi nu cred că ar trebui să privim lucrurile din perspectiva segregării. Dacă acel copil nu poate face faţă targetului stabilit, el este îndrumat spre o altă unitate şcolară. Acest lucru se întâmplă şi cu consultarea unui psiholog”.
„Pe cale de consecinţă, solicităm public Ministerului Educaţiei Naţionale să trimită corpul de control pentru cercetarea ISJ Braşov şi a celor trei licee implicate. Totodată, solicităm Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov să dispună începerea cercetărilor inspectorului şcolar general pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Tragem un semnal de alarmă pentru toate unităţile de învăţământ din ţară ce adoptă această practică le recomandăm să înceapă de îndată să ia măsuri pentru intrarea în legalitate”.

Inspectorul şcolar general: Dacă părintele nu doreşte acest transfer, elevul îşi poate continua activitatea în aceeaşi unitate şcolară
Pe de altă parte, Ariana Bucur (foto stânga), inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov, precizează că aceste clase funcţionează încă din anul 1998-1999, iar accesul copiilor în clasa a V-a la aceste colegii se face în urma unei testări la matematică şi română. Cât despre regulamentele interne, inspectorul IŞJ a subliniat că la începutul fiecărui an, Consiliile profesorale dezbat şi propun Regulamentul Consiliilor de Administraţie (din care fac parte inclusiv părinţi). „Acestea sunt supuse dezbaterii timp de 30 de zile, în care pot fi aduse completări, modificări sau pot fi semnalate încălcări ale prevederilor legale în vigoare. Apoi, Regulamentele sunt aprobate de Consiliile de Administraţie, devenind obligatorii”, a explicat Ariana Bucur.
Cât despre afirmaţiile conform cărora ar fi încălcate drepturi educaţionale ale elevului, dreptul de a alege şcoala şi sancţiunea de a fi exmatriculat, şefa ISJ atrage atenţia că sunt eronate. „Elevii aflaţi în situaţiile în care nu pot îndeplini criteriile de performanţă prevăzute în Regulamentele interne sunt consiliaţi, pregătiţi pe parcursul vacanţei de vară, iar la începutul anului şcolar următor, au şansa unei reevaluări. În condiţiile în care aceste rezultate se situează sub prevederile din Regulamentul intern, are loc o discuţie între conducerea şcolii, părinte şi profesorul consilier, pentru a evita eşecul şcolar, recomandându-se transferul la altă unitate şcolară. Dacă părintele nu doreşte acest transfer, elevul îşi poate continua activitatea în aceeaşi unitate şcolară, fiind susţinut prin intensificarea pregătirii la disciplinele deficitare. Situaţiile de eşec sunt foarte rare”, a explicat Ariana Bucur.

Ce spune ministrul Educaţiei: Este o discriminare
Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei, a afirmat că o astfel de cerinţă este „discriminatorie”. „Este o discriminare şi eu cred că nu putem să facem asemenea lucruri (...) Am vorbit cu inspectoarea generală şi m-am înţeles cu domnia sa că le recomandă să elimine din regulamentul de funcţionare al şcolii această prevedere conform căreia părintele semnează că îşi retrage copilul dacă nu ia 8”, a anunţat Ecaterina Andronescu (foto dreapta), într-o declaraţie pentru Edupedu.ro.
„Nu trebuia să intre aşa ceva într-un regulament, pentru că nu există o prevedere cu putere normativă mai mare care să prevadă acest lucru. Ca urmare, era ilegal, să spunem aşa”, a afirmat ministrul Educaţiei.
Andronescu a precizat şi că „Am vorbit şi cu directorul de la unul dintre licee, de la Şaguna, şi mi-a promis şi domnia sa că rezolvă această problemă”.
În ceea ce priveşte examenul pe care unele gimnazii l-au impus pentru intrarea în clasa a V-a, ministrul Educaţiei susţine că „acolo este altceva”. „E un fel de examen de admitere, liceul vrea să organizeze două clase şi anunţă din timp lucrurile acestea. Dar după ce copilul a intrat în şcoală, nu poţi să îi ceri copilului – şi din păcate mulţi părinţi au semnat, cel puţin asta a fost informaţia pe care am primit-o de la doamna inspector general – să se retragă din şcoală, dacă nu a luat 8”, a afirmat Ecaterina Andronescu, conform aceleiaşi surse.