Legea avocaţilor, adoptată în unanimitate

Vicepreşedintele Comisiei juridice, deputatul PNL Ioan Cupşa, a declarat, ieri, că modificările aduse legii avocaturii au fost adoptate în unanimitate, afirmând că legea oferă noi garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor client - avocat, prevederi criticate dur de către Guvern. El a negat faptul că legea în forma actuală ar conferi o imunitate specială avocaţilor. „Nu, nici pe departe. Este doar o tratare normală atât a profesiei, cât şi a raporturilor specifice dintre avocat şi clientul pe care îl apără şi era firesc să intervenim în acest fel. (…) Se asigură noi garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor care sunt schimbate, care ajung la cunoştinţa apărătorului, prin prisma contractului pe care îl are şi prin prisma reprezentării pe care o face'', a argumentat Cupşa, afirmând că modificările aduse legii avocaţilor sunt numeroase şi ''practic întreaga lege este reaşezată'', inclusiv sancţiunile cu care vor fi tratate încălcările privitoare la obligaţiile pe care le au avocaţii. El a susţinut că se vor putea ridica în continuare înscrisurile pentru infracţiuni grave. „Se vor putea ridica în continuare pentru infracţiunile grave înscrisurile. În continuare se vor putea folosi acele înregistrări, dar precizez pentru infracţiunile cu adevărat grave. Corupţia este o infracţiune cu adevărat gravă, dar nu vorbim despre infracţiuni de corupţie care se săvârşesc de către avocaţi, este imposibil, în legătură cu clientul pe care îl reprezintă este vorba despre acele informaţii pe care le obţine avocatul ca urmare a exercitării profesiei sale, de care are absolut nevoie pentru a-l putea apăra în condiţiile legii pe clientul său şi pentru care era nevoie de confidenţialitate'', a explicat deputatul PNL. Astfel, potrivit noii forme a articolul 35, „decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei''.
„Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului'', arată versiunea discutată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor.
Deputatul liberal a precizat că dezbaterile cele mai aprinse au vizat articolul legat de nedenunţarea unor fapte pe care avocatul le află în legătură cu exercitarea mandatului său. Astfel, articolul 46 prevede acum că „divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani''. „Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost investiţi. Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război; cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului'', arată amendamentul Comisiei juridice.
În rândul modificărilor aduse de aleşi se mai numără şi stabilirea unor onorarii minime. Astfel, prin intermediul unui amendament, deputatul PSD Ioan Dîrzu a asigurat creşterea veniturilor avocaţilor prin ''eliminarea preţurilor de dumping'' şi stabilirea unei grile a onorariilor minimale pentru serviciile prestate.