Licitaţia pentru autostrada Ploiești – Brașov (Cristian), lansată azi pe SEAP. Promisă de 15 ani, la a 4-a încercare, acum cu termen 19 noiembrie 2018

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice procedura pentru realizarea autostrăzii Ploiești – Brașov (Cristian) prin Parteneriat Public-Privat (PPP), lucrare estimată la 1,36 miliarde de euro, fără TVA, pentru cei aprox. 100 de kilometri proiectaţi, dar care  includ pe traseu importante lucrări de artă: 14 viaducte, 33 poduri cu o lungime totală de aproximativ 3 kilometri, 2,6 km de tuneluri cu galerie dublă. Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, precum şi asigurarea continuităţii drumurilor existente pe care autostrada le-ar putea întrerupe, relocarea variatei reţele de utilităţi pe care autostrada o afectează, lucrări hidrotehnice şi de atenuare a impactului asupra mediului.
Procedura are la baza Studiul de fundamentare, document aprobat de guvernul României prin H.G. nr. 667/29.08.2018 publicat în Monitorul Oficial nr.758/03.09.2018 şi O.U. nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat.

Studiul de fundamentare detaliază că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 24 de ani: 4 ani, începând cu 2019, pentru proiectare + execuție și 20 de ani pentru operare.
Operatorii interesați să depună oferte au timp până pe 19 noiembrie 2018, atunci când este planificată deschiderea ofertelor.

Cum vor fi evaluate ofertele companiilor interesate:
Conform detaliilor din procedura lansată de CNP, atribuirea contractului de PPP se va face pe baza celui mai bun raport calitate - preț, iar ofertele vor fi punctate de la 0 la 100 în funcție de câteva criterii:

Oferta financiară: pondere 20%
- Se vor acorda 10 puncte dacă ofertantul propune un regim taxare inferior celui propus în Studiu de Fundamentare (6,3 euro fără TVA pentru fiecare 100 de km parcurși de un autoturism, n.r.);
- Se vor acordă 10 puncte dacă ofertantul propune că „Plata de disponibilitate” să se situeze sub nivelul prevăzut, cu cel puțin 10%.

Sursa de finanțare a proiectului: pondere30 %
- Se vor acorda 30 puncte pentru finanțarea integrală proprie;
- Se vor acordă 20 puncte pentru finanţare mixtă (proprie + credit);
- Se vor acorda 10 puncte pentru finanțarea integrală prin credit.

Prețul ofertei: pondere 1%.
- Pentru cel mai scăzut dintre prețuri se acordă punctajul maxim alocat;
- Pentru celelalte prețuri ofertate punctajul P(n) se calculează proporțional, astfel: P(n) = (Preț minim ofertat / Preț n) x punctaj maxim alocat.

Capacitatea economică (raportul datorii/capitaluri proprii în ultimii 2 ani): pondere 19%

Capacitatea Tehnică: pondere 30%
- Se vor acorda 15 puncte dacă ofertantul a mai executat un contract în Parteneriat Public-Privat;
- Se vor acorda 15 puncte dacă ofertantul are experiență în execuția/finalizarea de lucrări de construcții de infrastructură rutieră.

A patra încercare
Guvernul României, prin CNSP, încearcă pentru a patra oară soluția Parteneriatului Public Privat pentru construcția autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov, după ce eșecurile din 2003-2005, 2007-2009 și 2013-2015.

Avertisment lansat
Soluția adoptată de Guvern pentru un Parteneriat Public Privat prin care să fie construită autostrada Ploiești - Comarnic - Brașov este „un dezastru iminent”, critica la începutul lunii septembrie Asociația Pro Infrastructura.  „Stabilirea traseului prin mijlocul Râului Prahova și a stațiunilor de pe Valea Prahovei, la care se adaugă riscurile și restricțiile financiare, tehnice și de impact asupra mediului. În această formă, proiectul nu este demn de o țară europeană civilizată”, atrăgea atenția asociația Pro Infrastructura imediat după publicarea de către Guvern a studiului de fundamentare.
„Documentul emite o concluzie prestabilită prin care «se demonstrează» că soluția PPP este preferată în detrimentul celor cu finanțare de la bugetul de stat sau prin fonduri europene nerambursabile. Deși Autostrada Ploiești - Comarnic - Brașov este inclusă în Masterplanul General de Transport cu bani europeni eligibili, autorii studiului exclud neîntemeiat această opțiune. Alternativa cu fonduri bugetare este și ea eliminată fără nicio analiză atentă”, potrivit ONG-ului.