Locuitorii din „blocurile în potcoavă” din Centrul Civic vor să dea SPLT în judecată

Braşovenii care locuiesc în 42 de apartamente din cele trei „blocuri în potcoavă” de lângă Tribunal (între strada Iuliu Maniu şi Bulevardul 15 Noiembrie) stau de aproape un an fără apă caldă şi căldură. Cele trei imobile sunt racordate la o centrală termică de cvartal, administrată acum de Serviciul Public Local de Termoficare (SPLT), instalată la al doilea nivel al subsolului unuia dintre blocuri (cel dinspre Spitalul Sfântul Constantin). Furnizarea agentului termic a fost întreruptă în 6 aprilie 2016, când sistemul centralizat de termoficare din Braşov a intrat în colaps, la momentul respectiv operatorul local fiind SC Tetkron SRL. Ulterior, centrala termică a fost preluată de noul Serviciu Public Local de Termoficare Braşov, dar nu a mai fost repornită.

Cu centrală la subsol, dar fără autorizaţie ISCIR
În aceste condiţii, a declarat unul dintre locatari, Paul Catincescu, fiecare s-a descurcat cum a putut: „Eu, de exemplu, sunt pensionar, dar cu ajutorul copiilor mi-am cumpărat un boiler şi panouri radiante. În schimb, mulţi dintre vecini, tot pensionari, nu au avut bani pentru a face astfel de investiţii”. Acesta a mai spus că Asociaţia de Proprietari „Iuliu Maniu 68”, de care aparţin cele trei blocuri, a solicitat în scris Prefecturii, Primăriei Braşov şi Serviciului Public Local de Termoficare să se implice în rezolvarea acestei probleme. „Adresele au fost trimise în luna decembrie a anului trecut. Prefectura a direcţionat documentul la Primărie. Primăria a procedat la fel, transmiţând adresele către SPLT. Din păcate, serviciul nu a făcut nimic pentru a rezolva situaţia. Au transmis un răspuns în luna ianuarie, prin care au spus că nu puteau porni instalaţia, pentru că nu era autorizată de ISCIR şi că nu au găsit cartea tehnică a centralei”, a precizat locatarul.  
Totodată, acesta a mai declarat că a discutat cu reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR), care au spus că nu a fost depus nici un dosar prin care se solicita autorizarea cazanului: „Ei au afirmat că se putea lua în calcul emiterea unui aviz provizoriu, valabil până la data de 1 aprilie 2017, dar nu s-a făcut nici un demers în acest sens”.

60 + 10 ani în funcţiune
De altfel, a menţionat braşoveanul, „de când au fost depuse sesizările, niciun reprezentant al SPLT nu venit la «blocurile în potcoavă» pentru a vedea care este situaţia în teren. Centrala în cauză este instalată într-o încăpere fără guri de aerisire, dar poate fi mutată un nivel mai sus, unde sunt astfel de guri. În subsolul acelui bloc, centrala funcţionează de aproape 60 de ani, iar acum 10 ani, cea veche a fost înlocuită cu una modernă, dotată cu senzori de gaz”.
Paul Catincescu avertizat că în situaţia în care SPLT nu va va face nimic pentru a rezolva problema în cel mai scurt timp, asociaţia de proprietari va da în judecată serviciul.

Ce-a fost legal la Tetkron, e ilegal la SPLT
De cealaltă parte, directorul  directorul Serviciului Public Local de Termoficare, Mircea Marin, a declarat că respectiva centrală, administrată în trecut de Tetkron, a fost preluată în gestiune directă de SPLT în luna noiembrie anului trecut, proprietar fiind municipiul Braşov. „Imediat ce am preluat patrimoniul, am dat dispoziţie să se verifice toate cazanele, pentru a vedea dacă au autorizaţia de la Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), iar cea a asociaţiei de pe strada Iuliu Maniu nr. 68 nu o avea, iar punerea în funcţiune a unui cazan pentru care nu există acest aviz se deschide dosar penal”, a declarat Marin.
El a precizat că actuala configuraţie a încăperii în care este respectivul cazan nu permite obţinerea autorizaţiei de la ISCIR.

„Nu mă întrebaţi cine a dat ordinul de funcţionare în anii trecuţi”
 „Centrala respectivă a fost realizată în urmă cu mai multe zeci de ani, iar în anii 80 a fost modificată. O condiţie pentru obţinerea autorizaţiei este ca încăperea să aibă o suprafaţă vitrată antiexplozie, adică nişte ferestre a căror dimensiuni sunt calculate în funcţie de volumul spaţiului sau de puterea centralei. Rolul acestor ferestre este ca, în cazul unei explozii, să disperseze unda de şoc. În urmă cu mai mulţi s-a realizat un studiu pentru această încăpere, dar nimeni nu şi-a asumat să facă ferestre de aproximativ 3 metri pătraţi în structura de rezistenţă”, a declarat Mircea Marin.
De asemenea, el a afirmat că nu înţelege cum a funcţionat această centrală în anii trecuţi, având în vedere că nu avea autorizaţia din partea ISCIR: „Nu mă întrebaţi cine a dat ordinul de funcţionare în anii trecuţi. Din punctul meu de vedere, acea centrală nu ar fi trebuit să funcţioneze”.