Medicii de familie nu vor să mai fie „secretarele sistemului”. Cu toate acestea, la pichetarea Prefecturii au venit 20 din 320 de doctori

Aproximativ 20 din cei 320 de medici de familie din judeţul Braşov au pichetat miercuri sediul Prefecturii, principala lor nemulţumire fiind subfinanaţarea acestei specialităţi. La protest erau aşteptaţi şi pacienţi, dar aceştia nu au mai ajuns.
Protestatarii au fost primiţi şi de subprefectul Braşovului, Ciprian Băncilă, care, după ce a discutat cu ei, a afirmat că „le înţeleg nemulţumirea. Am preluat doleanţele doctorilor şi le vom transmite Guvernului”.
Medicii de familie spun că, spre deosebire de personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în spitale, ei nu au beneficiat de majorarea salariilor. Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Braşov, dr. Adriana Necula, a explicat că „nici noi, nici asistentele care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele noastre nu am beneficiat de legislaţia privind majorările de salarii, pentru că medicina de familie este considerată o profesie liberală. Pentru a da salarii mai mari asistentelor ar trebui să crească sumele pe care le primim de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În aceste condiţii, discrepanţa dintre salariile din medicina de familie şi cele din spitale este foarte mare”.

 

Media de vârstă a medicilor de familie: 55 de ani la Braşov

Aceasta a mai spus că numărul medicilor de familie scade de la an la an, pentru că mulţi dintre ei se pensionează, iar cei tineri nu sunt motivaţi să aleagă această specialitate. „În judeţul Braşov sunt în jur de 320 de medici de familie, iar media de vârstă este de 55 de ani. De asemenea, peste 100 dintre ei au mai mult de 60 de ani şi se apropie de vârsta de pensionare, iar cei tineri nu sunt interesaţi de această specialitate”. Dr. Necula a mai precizat că, la nivel naţional, chiar dacă medicii de familie, în număr de aproximativ 11.000, reprezintă 20% din numărul total de doctori, această ramură beneficiază de 6% din totalul plăţilor făcute prin Fondul Naţional Unic de Sănătate. „În medicina de familie se rezolvă cele mai multe dintre probleme, dar în ultimii ani, finanţările pentru noi au scăzut. Dacă în urma acestor proteste nu se vor lua măsuri la nivelul Guvernului, va urma o acţiune de stradă la Bucureşti”, a avertizat Necula.

„Noi trebuie să le spunem pacienţilor că nu pot beneficia de drepturile lor”
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Braşov a afirmat că afectaţi de subfinanţarea medicinei de familie sunt şi pacienţii. „Aceştia au drepturi, dar, de multe ori, nu pot beneficia de ele. Ar trebui să beneficieze de consultaţii, analize, investigaţii, dar acestea nu pot fi asigurate în mod constant, iar noi suntem primii care trebuie să le explicăm că nu pot beneficia de drepturile lor”.

„Nu am putut aplica ce am învăţat în atâţia ani de facultate”
Pe lângă salariile mici, medicii de familie au ieşit în stradă şi pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de birocraţie. „Legislaţia care reglementează Contractul Cadru (în baza căruia sunt decontate serviciile medicale – n.r.) este extrem de stufoasă şi este greu să le spunem pacienţilor că unele probleme nu se pot rezolva din cauza birocraţiei. În medicina de familie perspectiva este sumbră, pentru că tinerii nu mai vin”, a declarat dr. Stelian Cântea, unul dintre medicii care au pichetat sediul Prefecturii.
De altfel, una dintre puţinele doctoriţe tinere care erau la protest, Andreea Sasz, medic rezident, a afirmat că până acum „nu am putut aplica ce am învăţat în atâţia ani de facultate, din cauza birocraţiei. Unul dintre motivele pentru care am ieşit în stradă este că nu vrem să fim secretarele sistemului”.